Smartglasses
From Wikipedia, the free encyclopedia
Smartglasses (ochelari inteligenți) sunt dispozitive computerizate asemănătoare ochelarilor obișnuiți. Spre deosebire de ochelarii obișnuiți, ochelari inteligenți sunt echipați cu ecrane, camere video/foto, microfoane și senzori și aderă la câmpul vizual al utilizatorului. Afișajul poate fi proiectat sau reflectat pe lentilele de ochelari sau poate fi o componentă separată.
Ochelarii inteligenți colectează informații de la senzorii interni și externi, pot controla sau primi date prin tehnologii wireless precum Bluetooth, Wi-Fi sau GPS, avînd astfel toate caracteristicile unui smartphone, sau smartwatch. Ochelarii inteligenți sunt adesea menționați și cu termenul de realitate augmentată, care înseamnă, în esență, amplificarea mediului real existent cu informații suplimentare furnizate de sistemul informatic al dispozitivului.
În timp ce modelele anterioare puteau efectua doar sarcini simple, cum ar fi un afișaj pentru diverse informații, ochelarii inteligenți moderni rulează propriile aplicații mobile și pot fi utilizați fără folosirea mâinilor, doar prin comenzi vocale.
Deși noile modele de smartglasses sunt complet funcționale ca produse independente, majoritatea producătorilor recomandă sau chiar necesită ca utilizatorii să achiziționeze un smartphone care rulează același sistem de operare, astfel încât cele două dispozitive să poată fi sincronizate pentru funcționalități suplimentare și îmbunătățite. [1]
Dezvoltarea ochelarilor inteligenți este în concordanță cu dezvoltarea realității augmentate. Începând cu anii '70, cercetarea a fost desfășurată numai în scop militar pentru asistență în avioanele militare.
Cei mai cunoscuți dezvoltatori ai ochelarilor inteligenți sunt Thad Starner, consultant pentru dezvoltarea primului Google Glass, precum și Steve Mann (Universitatea din Toronto), inventatorul EyeTap.