Equatorial Guinea
charu cha ufumu mu Afilika / From Wikipedia, the free encyclopedia
Equatorial Guinea (Spanish: Guinea Ecuatorial;[lower-alpha 1] French: Guinée équatoriale; Portuguese: Guiné Equatorial), kweneso patali patali kumanyikwaso kuti Equatoguinea, mwalamulo Charu cha Equatorial Guinea (Spanish: República de Guinea Ecuatorial, French: République de Guinée équatoriale, Portuguese: República da Guiné Equatorial),[lower-alpha 2] ni chalo icho chili ku mphepete mwa nyanja ya kumanjiliro gha dazi kwa Central Africa, na malo ghakukwana 28,000 square kilometres (11,000 sq mi).
Charu cha Equatorial Guinea
|
||||||
---|---|---|---|---|---|---|
|
||||||
Chiluso: Unidad, Paz, Justicia (Spanish) "Unity, Peace, Justice" |
||||||
Nyimbo: Caminemos pisando las sendas de nuestra inmensa felicidad (Spanish) Let Us Walk Treading the Paths of Our Immense Happiness |
||||||
[[File:|center|250px|alt=|]] | ||||||
Msumba Waboma | Malabo (current) Ciudad de la Paz (under construction) | |||||
Msumba usani | Malabo | |||||
Chiyowoyelo chaboma | ||||||
Viyowoyelo vyakumanyikwa vyamuvigaŵa | List
Fang
Bube Annobonese Creole Kombe Kwasio |
|||||
Mitundu ya Ŵanthu (1994[3]) |
|
|||||
Vipembezo |
|
|||||
Mwenecharu |
|
|||||
Mtundu wa Boma | Unitary dominant-party presidential republic under a dictatorship[4][5] | |||||
- | President | Teodoro Obiang Nguema Mbasogo | ||||
- | Vice President | Teodoro Nguema Obiang Mangue | ||||
- | Prime Minister | Manuela Roka Botey | ||||
- | Upper house | Senate | ||||
- | Lower house | Chamber of Deputies | ||||
Independence from Spain | ||||||
- | Declared | 12 October 1968 | ||||
Ukulu wa Malo | ||||||
- | Malo | 28,050 km2 (141st) 10,830 sq mi |
||||
- | Maji (%) | negligible | ||||
Chiŵelengelo cha ŵanthu | ||||||
- | 2022 estimate | 1,679,172[6] (154th) | ||||
GDP (PPP) | 2022 estimate | |||||
- | Total | $27.959 billion (148th) | ||||
- | Per capita | $18,127[7] | ||||
GDP (nominal) | 2022 estimate | |||||
- | Total | $16.012 billion (133rd) | ||||
- | Per capita | $8,462[8] | ||||
HDI (2021) | 0.596[9] medium ·145th |
|||||
Ndalama | Central African CFA franc (XAF ) |
|||||
Mtundu Wanyengo | WAT (UTC+1) | |||||
Kalembelo kasiku | dd/mm/yyyy | |||||
Woko la galimoto | right | |||||
Intaneti yacharu | .gq | |||||
a. | Including Equatoguinean Spanish (Español ecuatoguineano). |
Malo agha ghakaŵa pasi pa Spain, ndipo pamanyuma pake ghakazgoka Guinea. Mu 2021, chalo ichi chikaŵa na ŵanthu 1,468,777, ndipo ŵanthu ŵakujumpha 85% mba Fang.[10]
Charu cha Equatorial Guinea chili na vigaŵa viŵiri, chirwa na charu chikuru. Charu ichi chili na virwa vya Bioko (ivyo kale vikachemekanga Fernando Pó) mu nyanja ya Gulf of Guinea na Annobón, chirwa chichoko icho chili na majigha. Chirwa cha Bioko chili kumpoto comene kwa Equatorial Guinea ndipo ndiko kuli msumba ukuru wa charu ichi, Malabo. Chirwa cha São Tomé na Príncipe icho ŵanthu ŵakuyowoya Ciphwitikizi chili pakati pa Bioko na Annobón.[11]
Chigaŵa cha Río Muni chili kumpoto na charu cha Cameroon, kumwera na kumafumiro gha dazi na charu cha Gabon. Mu tawuni iyi ndimo muli Bata, msumba ukuru comene waciŵiri mu Equatorial Guinea, na Ciudad de la Paz, msumba ukuru wa caru ici. Mu Rio Muni muli virwa vicoko comene nga ni Corisco, Elobey Grande, na Elobey Chico. Charu ichi chili mu wupu wa African Union, Francophonie, OPEC na CPLP.[12]
Pambere charu cha Equatorial Guinea chindafume ku Spain mu 1968, chikaŵa pasi pa muwuso wa Pulezidenti Francisco Macías Nguema. Ŵalongozgi wose ŵaŵiri aŵa ŵakucemeka ŵamazaza ŵankhaza. Kwambira m'ma 1990, Equatorial Guinea njimoza mwa vyaru ivyo vikupanga mafuta ghanandi comene mu Africa kumwera kwa Sahara.[13] Charu ichi chili na ŵanthu ŵanandi chomene pa charu chose cha Africa, ndipo chiŵelengero cha ndalama izo ŵanthu ŵakupeleka pa charu chose chili pa nambara 43. Charu ichi chili pa nambala 144 pa 2019 Human Development Index, ndipo ŵanthu ŵambura kukwana hafu ŵali na maji ghawemi ghakumwa ndipo ŵana 7.9% ŵakufwa pambere ŵandafike vyaka vinkhondi.[14][15][16]
Charu ichi chili na chiyowoyero cha Cisipanishi pamoza na Cifurenci na Ciphwitikizi.[17][18]Kweniso ni ciyowoyero ico ŵanthu ŵanandi ŵakuyowoya (kanandi kuluska viyowoyero vinyake viŵiri vya boma).[19] Ŵanthu ŵa mtundu wa Fang ndiwo mbanandi chomene mu charu ichi, ndipo ŵalipo 85 peresenti. Ŵanthu ŵa Bubi, awo ŵakukhala ku Bioko ndiwo ni gulu laciŵiri likuru comene pa ŵanthu wose pa caru ici.
Boma la Equatorial Guinea ndakuzomerezgeka yayi ndipo lili na wanangwa wa ŵanthu uheni chomene pa charu chose.[20] Wupu wa Reporters Without Borders ukuwona kuti Obiang ni yumoza wa ŵanthu awo "ŵakutinkha" wanangwa wa m'magazini. Kuguliska ŵanthu ni suzgo likuru ku U.S. Lipoti lakukhwaskana na kuguliska ŵanthu likuyowoya za Equatorial Guinea nga ni caru ico ŵanthu ŵakuguliskirako ŵanthu ŵankhongono na kugonana. Lipoti ili likayowoyaso kuti charu cha Equatorial Guinea "chikufiska yayi ivyo vikukhumbikwa kuti ŵanthu ŵaleke kuguliskika, kweni chikuyezgayezga kuti chileke".[21]