From Wikipedia, the free encyclopedia
L' acertula tirrenica (o aciartula tirrenica) (Podarcis tiliguerta) hè una spezia di rettile chì face parte di a famiglia di i Lacertidae[1] endemica di a Corsica è di a Sardegna, induv'ella si scontra in parechji ambienti cum'è spiaghje, machja, fureste dichjarinate, è dinù in e custruzzione umane. Ci cuabita incù un'altra acertula endemica Podarcis siculus, in cuncurrenza incun ella in certe zone è incù a quale pò ibridà si. Hè unu animale diurnu chì si nutrisce per u più d'invertebrati. A femina face sei à dodici ovi chì mettenu dui mesi è mezu à spulcisce. 'Ss'acertula conta una dicina di sottuspezie, è ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata à i ghjorni d'oghje.
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Podarcis tiliguerta | |||||
Classificazione scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Divisione | Chordata | ||||
Classa | Reptilia | ||||
Ordine | Squamata | ||||
Famiglia | Lacertidae | ||||
Genaru | Podarcis | ||||
Nome binuminale | |||||
Podarcis tiliguerta Camerano, 1885 | |||||
Hè un'acertula longa 20 cm, chì a coda ne ripprisenta dui terzi di a lunghezza di u corpu. E femine sò marrone incù e righe pallide annantu à u spinu è i lati. I masci ponu avvicinà si à u verde annantu à corpu è i fianchi. Quelli prisentanu punti turchini. A coda pò qualchì volta esse turchina.[2]. L'acertula tirrenica hà unu corpu abbastanza tondu, incù scaglie lisce appena carenate è in generale cunvesse.
U sottu di u corpu hè biancu, giallu, aranciu è à le volte ancu rossu, ma u culore vivu ùn hè qualchì volta prisente ch'è vicinu à a gola.
Esiste una forte variabilità ind'è certe pupulazione (in mutivi è in taglia), in particulare annantu à i picculi isulotti. Esistenu dinù variazione di culori, è si pò vede per indettu certi individui tutalmente reticulati è l'altri guasi senza marche, o certi assai bughji - guasi niricci[3]. l'iride di l'ochji essendu giallu-arancinu[4].
'Ssa spezia si scontra in Sardegna è in Corsica. Hè prisente da u livellu di u mare sin'à 1800 metri. Hè assente di e zone à debule vegetazione di bassa altitudine (sittori cultivati di a costa orientale), è ancu di l'altupianu di Bonifaziu, chì sò più favurevuli à certe sottuspezie di Podarcis siculus. In e zone menu favurevule à quell'ultima e duie spezie cuabitanu. A so prisenza hè più rara à parte da 1600 metri. À l'infora di 'sse zone hè assai prisente è friquenta una grande varietà di mezi : spiaghje, machja, fureste dichjarinate, è dinù e custruzzione umane[5].
Frà e 10 sottuspezie mintuvate, ottu si scontranu in Corsica - in generale sò pupulazione chjuche, limitate à unu o dui individui.
Hè unu rettile diurnu è oviparu, chì pò campà sin'à 10 anni. I masci sò in generale territuriali ma ponu tullerà si quand'ellu ci hè pocu spaziu cum'è annantu à parechji picculi isulotti, induv'ellu si pò avè sin'à deci acertule per metru quatratu. Assai agile, colla annantu à i scogli per scaldà si à u sole.
L'acertula tirrenica ùn inguerna micca è ferma attiva tuttu l'inguernu, ma a so attività cala, in particulare quandu l'inguernu hè ruvidu o in altitudine induve e timperature sò più fresche.
'Ss'acertula hè insettivora, ciò chì custituisce un'alimentazione tipica frà l'acertule. Cunsoma insetti, ragni o miriapodi di piccula taglia.
I dui partenarii s'accoppianu d'aprile o di maghju, è a femina face sei à dodici ovi chì mettenu dui mesi è mezu à spulcisce. L'ovi misuranu da 10 à 12 mm, è i chjuchi circa 5 à 6 cm à a nascita, cuntendu ne a coda.
I casi d'ibridazione naturale trà 'ssa spezia è a spezia Podarcis siculus sò stati mintuvati[6], in ogni casu in Sardegna[5].
Pare ch'è l'acertula tirrenica prisenta un tassu altu di polidattilia (prisenza d'unu o parechji diti supplementarii) in e pupulazione sarde studiate, finominu raru ind'è l'acertule[7].
Ci sò e siguente sottuspezie :
L'acertula tirrenica s'assumiglia assai à Podarcis muralis, ma quella ùn hè micca prisente in Corsica è Sardegna. S'assumiglia dinù à certe sottuspezie di Podarcis siculus (in particulare Podarcis sicula cetti) chì prisentanu frisgiulture simile annantu à u corpu, ma 'quelle sò in generale pocu prisente in u daretu di u corpu. Inoltre, ind'è l'acertula tirrenica a gola hè pichjinata invece hè unita ind'è Podarcis siculus.
Hè infine dinù simile à unu altra acertula, l'acertulone, chì prisenta eppuru unu corpu più plattu, una culurazione in punti è chì ne l'iride hè grisgiu-verde (è micca giallu-arancinu, cum'è ind'è Podarcis tiliguerta).
À l'iniziu numinata Lacerta tiliguerta da Gmelin in u 1789 'ssa spezia fù piazzata in u generu Podarcis da Engelmann è al. in u 1993[8].
Esiste una grande sferenza genetica trà e pupulazione di Corsica è di Sardegna. In particulare l'analise genetiche di 'sse pupulazione mostrranu una divergenza di l'ordine di u 6 % chì diveria ghjustificà l'esistenza di duie spezie distinte. In 'ssu casu e pupulazione corse cambierianu di nome scentificu, apposta chì i nomi validi si raportanu à di i campioni sardi[5].
A spezia hè classificata cum'è "Preoccupazione minore" da l'UICN è ùn hè dunque micca cunsiderata cum'è in priculu.
A so cumpetizione incù Podarcis siculus ùn pare micca mette la priculu, eppuru 'ssa situazione hè menu prupiziu à l'acertula tirrenica annantu à parechji isulotti di piccula taglia.
L'epitetu specificu di 'ssa spezia, tiliguerta, vene di a latinisazione di u so nome sardu[9].
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.