Sartè

From Wikipedia, the free encyclopedia

Sartè
Remove ads

Sartè hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana. Hè a sottu prifittura di u dipartimentu. A cità, incù 200 kilometri quatrati, hè l'ottesima cumuna di Francia è a prima di Corsica pa a so stesa. In 1999 a so populazioni era di 3400 abitanti.

Sartè

Thumb

StatuFrancia
RigioniCorsica
DipartimentuCorsica suttana
CircundariuSartè
CantonuSartè
Codici INSEE2A272
Codici pustali20100
MerriPaulu Quilichini
Intercumunalità
Longitudina8° 58' 27"
Latitudina41° 37' 18"
Altitudina{{{alt}}}
Superficia{{{superficia}}} ettari
Pupulazioni3 033
Dinsità15,1 ab./km²

A cità fù custruita annantu à un pitraghju sopra u golfu di u Vallincu par scappà à parechji invasioni barbari. Sartè hè situata à 15 kilomitri di Prupià. A rigioni hè travirsata par u Rizzanesu chì fala da u Monti Alcudina. A tarra hè ricca di duminii viticuli (Fiumiciculu).

L'alti casi di granitu siparati da stretti pitrosi è liati da l'una à l'altra incù picculi volti li dani un aspettu siveru. A cità hè chjamata "a più corsa di i cità corsi".

Sartè hè dinò un locu di tradizioni riligiosi ancù i cunfraterni (cunventu di San Damianu) è a cirimonia di u Catenacciu. Par u venaressantu un omu capuchjutu è incatinatu faci u camminu di croci di Ghjesù. Hè una cirimonia chì attira monda parsoni in a cità. S'hè ancu criatu un centru pulifonicu di musica corsa. Si po ascultà u gruppu di "u coru di l'omini è Ghjuvan Paulu Poletti" chì sò attori impurtanti di u "riacquistu".

Thumb
Sartè, piazza di la Liberazzione.
Remove ads

Storia

In i primi annati di u seculu XVI, i quartieri di u Pitraghju è di Manichedda (a vechja cità) funi cinti di rampali par parà l'invasioni di i barbari. In u midievu, Sartè era u feudu di i putenti signori di a Rocca. Erani affidati à a Republica di Genuva. Dopu a cità cascò sottu a duminazioni di qualchì famidda putenti chjamata "sgiò". Si vedi à issa epica lotti arrabbiati par a pulitica. A cità hè marcata dinò par a numicizia trà dui famiddi di sgiò in 1830. Tandu Sartè fù insanguinata. Un trattatu di paci fù firmatu in dicembri 1834 incù un generali di Nabulionu.

Remove ads

Munimenta

Ci hè parichji siti archiulogichi annantu à a cumuna di Sartè. In particulari:

Sartè hè un locu induv'è l'omini preistorichi ci ani lasciatu monda stantari è stazzoni. U più chì si ni trova hè in Paddaghju è in Filitosa (rigioni di Sartè). A cità t'hà u so museu preistoricu riccu di i testimonii passati.

Si vedi u ponti di Spin'à Cavaddu chì hè unu di u più beddi ponti di Corsica. Difatti, hè d'urighjina pisana, è micca ghjinuvesa.

Annantu à a cumuna, ci sò parichji turri ghjinuvesi: a Turra di Roccapina, a Turra di Tizzà, a Turra di Senetosa.

Remove ads

Merri

Citazioni

Accadi chì Sartè fussi mintuvatu in a litteratura è a cultura corsa. Par asempiu in i pruverbii:

  • Sartinesi, carchi à fresi. Annantu una coppula stani trè mesi.
  • Grande Bastia, buffonu Aiacciu, riccu Sartè.
  • Chjachjare Bastiacce, orgogliu Sartinese, fatti Aiaccini.

o in a canzona Sartè di Diana di l'Alba:

Ci hè chì Sartè hà un distinu, pà certi, ùn vali un cinquinu
Par Edda, ùn ci sarà mai bè, ma sò ghjilosi di Sartè
Ci hè chì trà Borgu è Sant’Anna, ci sò nati pienti è affanni
Ci era vindetta da lu bisbigliu, danni, sciaguri è parapiglia.
Remove ads

Da veda dinò

Rifarenzi

  • Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti, 1976, Don Bosco.

Liami

Bandera di a Corsica E cumune di Pumonti Bandera di a Corsica

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza

Remove ads
Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads