chefui

Romanian

Etymology

From chef +‎ -ui.

Verb

a chefui (third-person singular present chefuiește, past participle chefuit) 4th conjugation

1. to party

Conjugation

    conjugation of chefui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a chefui
gerund			chefuind
past participle			chefuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	chefuiesc	chefuiești	chefuiește	chefuim	chefuiți	chefuiesc
	imperfect	chefuiam	chefuiai	chefuia	chefuiam	chefuiați	chefuiau
	simple perfect	chefuii	chefuiși	chefui	chefuirăm	chefuirăți	chefuiră
	pluperfect	chefuisem	chefuiseși	chefuise	chefuiserăm	chefuiserăți	chefuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să chefuiesc	să chefuiești	să chefuiască	să chefuim	să chefuiți	să chefuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		chefuiește			chefuiți
	negative		nu chefui			nu chefuiți