discui

Romanian

Etymology

From disc +‎ -ui.

Verb

a discui (third-person singular present discuiește, past participle discuit) 4th conjugation

1. to disk, to harrow

Conjugation

    conjugation of discui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a discui
gerund			discuind
past participle			discuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	discuiesc	discuiești	discuiește	discuim	discuiți	discuiesc
	imperfect	discuiam	discuiai	discuia	discuiam	discuiați	discuiau
	simple perfect	discuii	discuiși	discui	discuirăm	discuirăți	discuiră
	pluperfect	discuisem	discuiseși	discuise	discuiserăm	discuiserăți	discuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să discuiesc	să discuiești	să discuiască	să discuim	să discuiți	să discuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		discuiește			discuiți
	negative		nu discui			nu discuiți