impacta

See also: impactá

Catalan

Verb

impacta

1. inflection of impactar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

French

Pronunciation

• Homophones: impactas, impactât

Verb

impacta

1. third-person singular past historic of impacter

Latin

Participle

impācta

1. inflection of impāctus:
   1. nominative/ablative/vocative feminine singular
   2. nominative/accusative/vocative neuter plural

Portuguese

Verb

impacta

1. inflection of impactar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

From impact.

Verb

a impacta (third-person singular present impactează, past participle impactat) 1st conjugation

1. to impact

Conjugation

    conjugation of impacta (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a impacta
gerund			impactând
past participle			impactat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	impactez	impactezi	impactează	impactăm	impactați	impactează
	imperfect	impactam	impactai	impacta	impactam	impactați	impactau
	simple perfect	impactai	impactași	impactă	impactarăm	impactarăți	impactară
	pluperfect	impactasem	impactaseși	impactase	impactaserăm	impactaserăți	impactaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să impactez	să impactezi	să impacteze	să impactăm	să impactați	să impacteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		impactează			impactați
	negative		nu impacta			nu impactați

References

• impacta in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

Spanish

Verb

impacta

1. inflection of impactar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative