improbitate

Latin

Noun

improbitāte

1. ablative singular of improbitās

Romanian

Etymology

Borrowed from French improbité. Equivalent to in- +‎ probitate.

Noun

improbitate f (plural improbități)

1. improbity

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	improbitate	improbitatea		improbități	improbitățile
genitive-dative	improbități	improbității		improbități	improbităților
vocative	improbitate, improbitateo			improbităților