plini

Romanian

Etymology

From plin.

Verb

a plini (third-person singular present plinește, past participle plinit) 4th conjugation

1. to fulfill a task

Conjugation

    conjugation of plini (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a plini
gerund			plinind
past participle			plinit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	plinesc	plinești	plinește	plinim	pliniți	plinesc
	imperfect	plineam	plineai	plinea	plineam	plineați	plineau
	simple perfect	plinii	pliniși	plini	plinirăm	plinirăți	pliniră
	pluperfect	plinisem	pliniseși	plinise	pliniserăm	pliniserăți	pliniseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să plinesc	să plinești	să plinească	să plinim	să pliniți	să plinească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		plinește			pliniți
	negative		nu plini			nu pliniți