zbengui

Romanian

Etymology

From zbeng +‎ -ui.

Verb

a zbengui (third-person singular present zbenguiește, past participle zbenguit, third-person subjunctive zbenguiască) 4th conjugation

1. (reflexive) to frolic

Conjugation

    conjugation of zbengui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a zbengui
gerund			zbenguind
past participle			zbenguit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	zbenguiesc	zbenguiești	zbenguiește	zbenguim	zbenguiți	zbenguiesc
	imperfect	zbenguiam	zbenguiai	zbenguia	zbenguiam	zbenguiați	zbenguiau
	simple perfect	zbenguii	zbenguiși	zbengui	zbenguirăm	zbenguirăți	zbenguiră
	pluperfect	zbenguisem	zbenguiseși	zbenguise	zbenguiserăm	zbenguiserăți	zbenguiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să zbenguiesc	să zbenguiești	să zbenguiască	să zbenguim	să zbenguiți	să zbenguiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		zbenguiește			zbenguiți
	negative		nu zbengui			nu zbenguiți