adapta

 Entradas similares:  adaptá, adaptà

Español

adapta
pronunciación (AFI)	[aˈð̞apt̪a]
silabación	a-dap-ta
acentuación	llana
longitud silábica	trisílaba
rima	ap.ta

Forma flexiva

Forma verbal

1

Tercera persona del singular (él, ella, ello; usted, 2.ª persona) del presente de indicativo de adaptar o de adaptarse.

2

Segunda persona del singular (tú) del imperativo afirmativo de adaptar.

Catalán

adapta
central (AFI)	[əˈðap.tə]
valenciano (AFI)	[aˈðap.ta]
baleárico (AFI)	[əˈðap.tə]
acentuación	llana
longitud silábica	trisílaba

Forma flexiva

Forma verbal

1

Tercera persona del singular (él, ella, ello; usted, 2.ª persona) del presente de indicativo de adaptar.

2

Segunda persona del singular (tú) del presente del imperativo de adaptar.

Francés

adapta
pronunciación (AFI)	[a.dap.ta]
longitud silábica	trisílaba
rima	ap.ta

Forma flexiva

Forma verbal

1

Tercera persona del singular (él, ella, ello; usted, 2.ª persona) del pretérito de indicativo de adapter.

Occitano

adapta
pronunciación	falta agregar

Forma flexiva

Forma verbal

1

Tercera persona del singular (él, ella, ello; usted, 2.ª persona) del presente de indicativo de adaptar.

2

Segunda persona del singular (tú) del presente del imperativo de adaptar.

Portugués

adapta
pronunciación	falta agregar

Forma flexiva

Forma verbal

1

Tercera persona del singular (él, ella, ello; usted, 2.ª persona) del presente de indicativo de adaptar.

2

Segunda persona del singular (tú) del presente del imperativo de adaptar.

Rumano

adapta
pronunciación (AFI)	/ a.dap.ta /
silabación	a-dap-ta
longitud silábica	trisílaba

Etimología 1

Del francés adapter, y este del francés medio adapter, del latín adaptare, del latín aptare, del latín apti, del latín *apere, del protoindoeuropeo *ap-.

Verbo transitivo

1

Adaptar.

• Sinónimos: ajusta, potrivi, se ajusta.

Conjugación

Flexión de adapta primera conjugación, regular

Formas no personales
Simples	Infinitivo	Largo	adaptare
	Gerundio	Presente	adaptând
	Participio	Pasado	adaptat
Compuestas	Infinitivo	Presente	a adapta
		Pasado	a fi adaptat
número:		singular			plural
persona:		primera	segunda	tercera	primera	segunda	tercera
Modo indicativo		eu	tu	el / ea	noi	voi	ei / ele
Tiempos simples
Presente		adaptez	adaptezi	adaptează	adaptăm	adaptați	adaptează
Pretérito imperfecto  o  Copretérito		adaptam	adaptai	adapta	adaptam	adaptați	adaptau
Pretérito indefinido  o  Pretérito		adaptai	adaptași	adaptă	adaptarăm	adaptarăți	adaptară
Pretérito perfecto  o  Antepresente		adaptasem	adaptaseși	adaptase	adaptaserăm	adaptaserăți	adaptaseră
Tiempos compuestos
Perfect compus		am adaptat	ai adaptat	a adaptat	am adaptat	ați adaptat	au adaptat
Futuro	I	voi adapta	vei adapta	va adapta	vom adapta	veți adapta	vor adapta
	II	voi fi adaptat	vei fi adaptat	va fi adaptat	vom fi adaptat	veți fi adaptat	vor fi adaptat
Futuro popular	I	o să adaptez	o să adaptezi	o să adapteze	o să adaptăm	o să adaptați	o să adapteze
	II	am să fi adaptat	ai să fi adaptat	a să fi adaptat	am să fi adaptat	ați să fi adaptat	au să fi adaptat
	III	oi adapta	îi adapta	a adapta	om adapta	îți adapta	or adapta
Modo condicional		eu	tu	el	noi	voi	ei
Tiempos compuestos
Presente		aș adapta	ai adapta	ar adapta	am adapta	ați adapta	ar adapta
Perfecto		aș fi adaptat	ai fi adaptat	ar fi adaptat	am fi adaptat	ați fi adaptat	ar fi adaptat
Modo subjuntivo		eu	tu	el / ea	noi	voi	ei / ele
Tiempos simples
Presente		să adaptez	să adaptezi	să adapteze	să adaptăm	să adaptați	să adapteze
Tiempos compuestos
Perfecto		fi adaptat	fi adaptat	fi adaptat	fi adaptat	fi adaptat	fi adaptat
Modo imperativo		eu	tu	el / ea	noi	voi	ei / ele
Afirmativo			adaptează			adaptați
Negativo			nu adapta			nu adaptați

Información adicional

• Derivados: adaptabil, adaptabilitate, adaptare, adaptat, adaptativ, adaptator, adaptație, adaptațional, adaptiv, adaptometrie, adaptometru, adaptor, autoadapta, autoadaptare, inadaptabil, inadaptabilitate, inadaptare, inadaptat, readapta, readaptare, readaptat, se adapta