Gjermanie

From Wikipedia, the free encyclopedia

Gjermanie
Remove ads

La Gjermanie e je un stât de Europe centrâl che e je stade un dai fondadôrs de Union Europeane. Vuê al è al stât plui popolât e indi un dai plui impuartants de Union, soredut tal ambit economic. E confine a ovest cun France, Lussemburc, Olande e Belgjiche, a sud cun Svuizare e Austrie, a est cun Polonie e Republiche Ceche e a nord cun Danimarcje.


Gjermanie
BandiereEmblem
Informazions
NomenanceBundesrepublik Deutschland
Lenghe ufiziâlTodesc
CapitâlBerlin
Politiche
Forme di guvierRepubliche federâl
Cjâf dal stâtFrank-Walter Steinmeier
Cjâf dal guvierFriedrich Merz
Indipendence18 di Zenâr 1871
Jentrade inte ONU18 di Setembar 1973
Gjeografie
ContinentEurope
Fûs orariUTC +1
Thumb
Superficie
Superficie Totâl357.376
Intal mont61°
% di aghe2,18%
Popolazion
Popolazion totâl82.175.684 ab.
Intal mont16°
Densitât230 ab./km2
Economie
MonedeEuro
Consum energjie  kWh/ab.
Domini di prin nivel.de
Prefìs tel. internazionâl+49
Plache automobilisticheD
Imni nazionâlDas Lied der Deutschen
Fieste nazionâl3 di Otubar
 
Remove ads

Gjeografie

La Gjermanie si slargje dal Mâr dal Nord e dal Mâr Baltic fin tes Alps, dulà che si cjate la cime plui alte (Zugspitze, 2.962 metris). A Jevât il confin al è segnât de confluence dai flums Oder e Neisse, mintri che a Bonât il limit nazionâl al è la valade dal Ren.

La zone setentrionâl e centrâl dal paîs si cjate la bassure gjermaniche, che si slargje viers Jevât inte planure Sarmatiche. La part centri-orientâl a si cjatin rilêfs di altece no superiôr a 1.600 metris, clamâts Mittelgebirge.

Il flum plui lunc al è il Ren, che con i sôs 1.320 km (la risultive e i prins chilometris a son logadis in Svuizare) al travierse la intiere nazion di Sud a Nord.

Remove ads

Storie

La Gjermanie, tal sens di stât nazionâl e je nassude intal 1871, cuant che i paîs de Confederazion todescje si unirin intal Imperi Gjermanic, terminât cu la fin de Prime Vuere Mondiâl e cul Tratât di Versailles dal 1919.

La Republiche di Weimar e fo fondade subit daspò de vuere come tentatîf di stabilî un paîs liberâl e democratic; intal 1923, purpûr, si combinà une iperinflazion e un grant declini economic, che consintì la montade al podè di Adolf Hitler cirche dîs agns plui tart.

Intal 1949 il paîs e fo dividût in dôs nazions, la Republiche Federâl Todescje a Bonât e la Republiche Democratiche Todescje a Jevât, cheste ultime inte zone di ocupazion russe. A sô volte, la citât di Berlin e fo dividude a mitât, cu la bande ocidentâl che deventà di pertinence de Republiche Federâl e la bande orientâl de Republiche Democratiche.

Cu la fin de Vuere Frede e l'abatiment dal Mûr di Berlin, la riunificazion dal paîs e fo acelerade: intal 3 di Otubar dal 1990, difat, il teritori de Republiche Democratiche e fo anetût inte Republiche Federâl.

Remove ads

Popolazion

La popolazion di marilenghe todescje e je cirche l'85% dal totâl. Il grup forest plui grant al è chê turc (di plui di 2 milions di personis), seguît dai grups talian, serbian, grec, polac e crauat.

Ordenament dal stât

La nazion e je dividude in 16 stâts federâts (tod. Länder); Berlin e Amburc a son citâts-stât, mintri che il Breme (stât) e comprent ancje la citât di Bremerhaven.

Tabele dai stâts federâi todescs[1]

Ulteriori informazioni Stât, Capitâl ...
Remove ads

Economie

La Gjermanie e je la plui grande potence economiche de Europe, la cuarte al mont par PIL e la cuinte par PIL a paritât di podê di acuist.

Leams

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads