Poaceae
From Wikipedia, the free encyclopedia
Le Poaceae Barnhart (ciamàde apò Gramineae) i è ìna famìa botànica de piànte erbàcee, o de rar fés lignùze, che le aparté al ùrden de le Poales, (Liliopsida). Con de piö de 670 zèner e quàze 10.000 spéci discriìde, le Poaceae i è la quàrta famìa con piö tàta richèsa de spéci dòpo de le Asteraceae, le Orchidaceae e le Fabaceae (leguminùze); però, i è la prìma per emportànsa económica globàl.[1] De fat, la diéta dei òm l'è furmàda per 'na gran part de derivàcc de le poaceae. En piö se se cunsìdera che apò a le bès•ce i è alimentàde suratöt co le granàie o col fé che i è ac per lo piö de la famìa de le poaceae, se capés che se tràta de 'na famìa de piànte de 'mportànsa capitàl.
Chest artícol a l'è scricc in Lumbàrt, ortograféa bresàna moderna. |
Poáceas | ||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Classifigazion sientífiga | ||||||||||||
| ||||||||||||
Subfamilias y tribus | ||||||||||||
| ||||||||||||
L'è 'na famìa cosmopolìta, che la g'ha cunquistàt la gran part de i ambièncc ecològic dispunìbii söl nòst pianéta, de le zòne dezèrtiche 'nfìna ai ecosistémi de àiva salàda, e de le depresiù palüdùze 'nfìna ai sistémi muntagùs piö alcc. Chèsta braüra 'ndèl adatàs la g'ha dat come rezültàt 'na biodiversità enòrme che la s'è manifestàda ta endèla morfologìa, che 'ndèla fiziulugìa, che 'ndèi sistémi de reprudusiù e 'ndèle asociasiù condei óter organìsmi, isé che le graminàcee i è de cunsiderà 'na famìa 'nteresànte, m,ìa apéna per la sò 'mportànsa económica, ma apò a per la releànsa biológica.