Ardud
oraș din județul Satu Mare, România / From Wikipedia, the free encyclopedia
Ardud (în maghiară Erdőd, în trad. Pădureni; în germană Erdeed) este un oraș în județul Satu Mare, Transilvania, România, format din localitățile componente Ardud (reședința) și Mădăras, și din satele Ardud-Vii, Baba Novac, Gerăușa și Sărătura. Se află la 18 km sud de centrul municipiului Satu Mare și la 7 km de Aeroportul Internațional Satu Mare. Conform recensământului din anul 2011 Ardudul avea o populație de 6.231 locuitori, fiind cel mai mic oraș al județului Satu Mare.
Ardud | |||
Erdőd Erdeed | |||
— oraș — | |||
| |||
Ardud (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 47°38′00″N 22°53′00″E ({{PAGENAME}}) | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Satu Mare | ||
Atestare documentară | 1215 | ||
Reședință | Ardud[*] | ||
Componență | |||
Guvernare | |||
- Primar | Ovidiu-Marius Duma[*][1][2] (PNL, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 140 km² | ||
Altitudine | 131 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 6.124 locuitori | ||
- Densitate | 44,51 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 447020 | ||
Localități înfrățite | |||
- Trévoux | Franța | ||
- La Martyre | Franța | ||
- Szakoly | Ungaria | ||
- Napkor | Ungaria | ||
- Velîki Berehî | Ucraina | ||
- Sângerei | Republica Moldova | ||
Prezență online | |||
site web oficial | |||
Poziția localității Ardud | |||
Modifică date / text |
Este situat pe Drumul European E81 / Drumul Național 19A , care duce spre nord în municipiul Satu Mare și vama Petea iar spre sud, către municipiile Zalău și Cluj-Napoca.
Ardud (în maghiară Erdod, in germană Erdeed) înseamnă „pădureni” și își are originea în pădurile întinse care acopereau împrejurimile localității.
Așezarea este atestată documentar din anul 1215, sub numele de Herdeud. La 1518 este consemnată pentru prima dată dimensiunile Cetății Ardud și timpul când a început și s-a finalizat construcția. Biserica Romano-Catolică din Ardud a fost ridicată de către Bartolomeu Dragfi în 1482. După preluarea domeniului și implicit a bisericii de către familia Karoly s-au făcut reparații la biserică în urma distrugerilor provocate de armatele turcești în 1565.
În perioada medievală Ardudul avea o viață economică considerată prosperă și care îi dădea posibilitatea să întrețină cetatea și garnizoana. Domeniul Ardudului se încadra alături de alte domenii din Transilvania în categoria domeniilor mari, cu peste 50 de localități arondate. La 1566 Ardudul administra 3 târguri și 56 de sate[3].
Odată cu venirea familiei Karoly și preluarea de către aceasta a Ardudului atât domeniul cât și cetatea de la Ardud vor intra într-o nouă etapă. Începând cu anul 1726 localitatea Ardud va fi colonizată cu șvabi.
În anul 1898 sosesc la Ardud călugărițele catolice care vor prelua școala de fete de lângă biserică înființând și o grădiniță. În jurul anului 1901, sub tutela Bisericii Romano-Catolice se termină construcția școlii pentru băieți. Comunitatea șvabilor va întemeia la Ardud în anul 1905 prima societate de credit. În anul 1929 se va înființa la Ardud și o filială a Băncii Șvăbești din Timișoara care va acorda împrumuturi locuitorilor din împrejurimi pentru diferite activități[4].
Biserica Greco-Catolică din Ardud s-a constituit în 1907 din inițiativa protopopului Ludovic Mărcuș iar în anul 1923 se stabilește la Ardud preotul greco-catolic Petru Hertzeg.
După Primul Război Mondial, localitatea Ardud intră în componența Regatului României.
Ardudul a primit în anul 2006 statutul de oraș.