Atac de panică
From Wikipedia, the free encyclopedia
Atacul de panică reprezintă o stare instalată brusc, de frică sau de anxietate intensă, în situații în care nu este amenințată viața. Acesta poate determina credința că persoana pierde controlul, va avea o moarte iminentă sau va „înnebuni”. Se asociază frecvent și cu manifestări fizice neplăcute: accelerarea ritmului cardiac, respirații rapide și scurte, transpirații. Senzația este descrisă de către unele persoane ca fiind de intensitatea unui atac de cord. [1]
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Atacurile de panică încep de obicei din senin atingând punctul maxim după aproximativ 10 minute și pot dura până la 30 de minute. Atacurile de panică pot dura câteva minute sau pot apărea frecvent durând mai mult timp, câteodată câteva ore. De obicei persoanele care suferă un atac de panică vor avea o senzație de anxietate de fond între atacuri. O parte dintre aceasta de datorează anxietății anticipatorii (frica de a nu mai avea încă un atac).
Efectele unui atac de panică variază. Câteodată, oamenii care suferă pentru prima oară un atac de panică solicită asistență de specialitate. Cei mai mulți dintre cei ce au pentru prima oară un atac de panică se tem să nu aibă un atac de cord sau o cădere nervoasă. A avea un atac de panică a fost clasificat ca fiind una dintre cele mai intens producătoare de teama, supăratoare și inconfortabile experiențe din viața unui om.