Avocatul Poporului (România)
instituție publică din România / From Wikipedia, the free encyclopedia
În România, Avocatul Poporului este o instituție centrală de stat care are rolul de a proteja drepturile și libertățile cetățenilor față de abuzurile autorităților publice. Este echivalentul instituției ombudsmanul european, instituție de origine suedeză (1766). El este responsabil pentru investigarea plângerilor cetățenilor privind abuzurile sau nerespectarea drepturilor lor de către autorități și poate propune soluții pentru a le rezolva. Avocatul Poporului este numit în funcție de către Parlament, prin votul majorității parlamentarilor. El este numit pentru un mandat de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată. În timpul mandatului, Avocatul Poporului este independent și nu poate fi revocat decât în cazuri speciale, cum ar fi incapacitate sau nerespectarea legii.
Instituția Avocatului Poporului a fost definită pentru prima dată în România în Constituția din 1991,[1] la ideea liberalului Dan Amedeo Lăzărescu. Intenția acestuia a fost înființarea unei instituții noi după model suedez, menită să-i protejeze pe cetățeni de abuzurile administrației de stat.[2] În Constituție, instituția Avocatului Poporului e reglementată în Titlul II, Capitolul IV.[3]