Campionatul Mondial de Fotbal 1934

Campionatul Mondial de Fotbal 1934 a fost cea de-a doua ediție a Campionatului Mondial FIFA, campionatul mondial pentru echipe naționale de fotbal masculin. Turneul a avut loc în Italia de pe 27 mai până pe 10 iunie 1934.

Campionatul Mondial de Fotbal 1934
Campionato Mondiale di Calcio Italia 1934
Poster oficial
Detalii
Țara gazdă	Italia
Perioada	27 mai-10 iunie 1934
Echipe	16 (din 4 confederații)
Stadioane	8 (în 8 orașe gazdă)
Poziții finale
Campioană	Italia (Primul trofeu)
Locul doi	Cehoslovacia
Locul trei	Germania
Locul patru	Austria
Statistici
Meciuri jucate	17
Goluri marcate	70 (4.12 per meci)
Asistență	363.000 (21.353 pe meci)
Golgheter(i)	Oldřich Nejedlý (5 goluri)
← 1930 1938 →

Campionatul Mondial 1934 a fost primul în care echipele au trebuit să se califice pentru a lua parte la turneu. Treizeci și două de țări au intrat în competiție, și după calificare doar 16 echipe au ajuns în turneul final. Campionii en-titre Uruguay nu au vrut să intre. Italia a devenit a doua campioană mondială după ce a înfrânt-o pe Cehoslovacia cu 2-1 în finală.

Selecția gazdei

După un proces lung în care comitetul executiv FIFA s-a întâlnit de opt ori, Italia a fost aleasă drept gazdă la o întâlnire în Stockholm pe 9 octombrie 1932. Decizia a fost luată de comitetul executiv fără prea mulți membri. Aceștia au avut de ales între Italia și Suedia, însă după ce guvernul italian a spus că are un buget de 3 milioane de lire pentru turneu, Italia a fost aleasă imediat gazdă.

Calificare și participanți

Articol principal: Calificările pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1934

36 de țări au aplicat să intre în turneu, astfel încât a fost nevoie de inițierea unor meciuri de calificare pentru a reduce numărul acestora la 16. Chiar și așa, au fost mulți absenți importanți. Campionii en-titre Uruguay au refuzat să participe, în semn de protest pentru refuzul a mai multor țări din Europa să călătorească în America de Sud pentru Campionatul Mondial anterior, pe care Uruguay l-a găzduit în 1930. Drept rezultat, Campionatul Mondial de Fotbal din 1934 este singurul în care o campioană en-titre nu a participat. Marea Britanie, într-o perioadă de exil impusă de cei de la FIFA, au refuzat să participe de asemenea, chiar dacă FIFA le oferise Angliei și Scoției loc direct în turneul final. Membrul comitetului FA Charles Sutcliffe a numit turneul ,,o glumă'' și a spus că ,,asociațiile naționale ale Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei au treabă în propriul lor Campionat Internațional care pare un campionat mult mai bun decât cel ce se va desfășura în Roma''.

Chiar dacă erau gazde, Italia tot trebuia să participe la calificări, fiind prima și singura dată când gazda trebuia să o facă. Meciurile de calificare au fost organizate din punct de vedere geografic. Retragerile făcute de Chile și Peru au însemnat că Argentina și Brazilia s-au calificat fără să joace nici un meci.

Doisprezece din cele 16 locuri au fost alocate Europei, trei Americii, și unul Africii sau Asiei (incluzând Turcia). Doar 10 din cele 32 de țări participante, și patru din cele 16 echipe calificate (Brazilia, Argentina, Statele Unite și Egipt, prima echipă africană care s-a calificat la Campionatul Mondial de Fotbal), au fost din afara Europei. Ultimul loc din turneul final a fost disputat între Statele Unite și Mexic la numai trei zile înainte de începerea turneului într-un meci ținut la Roma, în care Statele Unite a ieșit victorioasă.

Lista echipelor calificate

Următoarele 16 echipe s-au calificat la turneul final.

•  Argentina
•  Austria
•  Belgia
•  Brazilia
•  Cehoslovacia
•  Egipt
•   Elveția
•  Franța
•  Germania
•  Italia (gazdă)
•  Țările de Jos
•  România
•  Spania
•  Statele Unite ale Americii
•  Suedia
•  Ungaria

10 din aceste echipe și-au făcut prima apariție la Campionatul Mondial. Acestea erau 9 din cele 12 echipe europene (Italia, Germania, Spania, Olanda, Ungaria, Cehoslovacia, Suedia, Austria,Regatul României și Elveția) și Egipt. Egiptul a fost prima echipă africană care a ajuns la Campionatul Mondial și nu se vor mai califica încă odată până la competiția din 1990, ținută tot în Italia și după și în 2018,acea Cupă Mondială ținută în Rusia.

Orașele gazdă

• Bologna, Stadio Littoriale
• Florența, Stadio Giovanni Berta
• Genova, Stadio Luigi Ferraris
• Milano, Stadio San Siro
• Napoli, Stadio Giorgio Ascarelli
• Roma, Stadio Nazionale PNF
• Trieste, Stadio Littorio
• Torino, Stadio Benito Mussolini

Format

Faza grupelor folosită în primul Campionat Mondial a fost scoasă în favoarea unui turneu cu fază eliminatorie. Dacă un meci se termina la egalitate după nouăzeci de minute, atunci trebuia să se joace încă treizeci de minute de prelungiri. Dacă scorul era tot egal și după prelungiri, meciul trebuia rejucat în ziua următoare.

Cele opt echipe considerate mai bune - Argentina, Brazilia, Germania, Italia, Olanda, Austria, Cehoslovacia și Ungaria - nu se puteau întâlni din prima rundă.

Rezumat

Țările calificate și rezultatele lor

Toate cele opt meciuri din prima rundă au început în același timp. Gazda și favorita competiției Italia a câștigat ușor, reușind să bată SUA cu 7-1; un corespondent de la The New York Times a scris că ,,toate golurile au fost din cauza lui Julian Hjulian, portarul SUA''.

De la stânga la dreapta: selecționerul italian Pozzo, Monzeglio, Bertolini, portarul și căpitanul Combi, Monti și selecționerul asistent Carcano înainte de începerea prelungirilor din finala victorioasă împotriva Cehoslovaciei

Disputele interne au însemnat că echipa Argentinei pentru turneu nu avea în componența sa nici un membru din echipa care a ajuns în finala din 1930. Împotriva Suediei la Bologna, Argentina a condus de două ori, dar cele două goluri ale lui Sven Jonasson și cel al lui Knut Kroon i-au dat Suediei o victorie cu 3-2. Vecinii Argentinei din America de Sud, Brazilia, au suferit și ei o ieșire încă din prima rundă, Spania eliminându-i cu un scor de 3-1.

Pentru prima oară în istoria Campionatului Mondial, ultimele opt echipe rămase în competiție erau din Europa - Austria, Cehoslovacia, Elveția, Germania, Italia, Spania, Suedia și Ungaria. Toate cele patru echipe non-europene care s-au calificat la campionat fiind eliminate după un meci.

În sferturile de finală, primul meci rejucat din istoria Campionatului Mondial a luat loc după ce Italia și Spania au terminat la egalitate 1-1, după prelungiri. Meciul a fost jucat într-un stil foarte agresiv cu mulți jucători părăsind terenul din cauza accidentărilor: portarul spaniol Ricardo Zamora a fost accidentat în primul meci, nefiind capabil să participe în meciul următor, iar de partea cealaltă se află italianul Mario Pizziolo căruia i-a fost rupt piciorul de către spanioli. Acesta nu a mai putut juca la națională niciodată. Italia a câștigat cel de al doilea meci împotriva spaniolilor cu 1-0; același joc agresiv al italienilor au făcut ca trei spanioli să părăsească terenul din cauza accidentărilor. Italia, în semifinale i-au bătut pe Austria cu același scor. Între timp, Cehoslovacia și-au securizat locul în finală reușind să o elimine pe Germania cu 3-1.

Stadionul Partidului Național Fascist a găzduit finala. După 80 minute jucate, cehoslovacii conduceau cu 1-0. Italienii, totuși, au reușit să înscrie înainte de fluierul final, iar următorul gol a fost înscris în prelungiri pentru a fi încoronați drept câștigătorii Campionatului Mondial.

Rezultate

	Optimi de finală				Sferturi de finală				Semifinale				Finală
	27 mai 1934				31 mai 1934				3 iunie 1934				10 iunie 1934
	Italia	7
	Statele Unite	1
					Italia	1
					Spania	0
	Spania	3
	Brazilia	1
					Italia	1
						Austria		0
	Austria	3
	Franța	2
			Austria	2
											Ungaria					1
	Ungaria	4
	Egipt	2
									Italia	2
										Cehoslovacia			1
	Cehoslovacia	2
	România	1
			Cehoslovacia	3
														Elveția		2
	Țările de Jos	2
	Elveția	3
						Cehoslovacia	3
						Germania	1
	Germania	5
	Belgia	2
			Germania	2
															Suedia	1
	Suedia	3
	Argentina	2

Optimi de finală

27 mai 1934

Germania	5-2	Belgia
Stanislaus Kobierski  25' Otto Siffling  49' Edmund Conen  66'  70'  87'	(Cronică)	Bernard Voorhoof  29'  43'

Giovanni Berta, Florența

Spectatori: 8.000

Arbitru: Mattea Francesco

27 mai 1934

Spania	3-1	Brazilia
Chato  18'  25' Isidoro Langara  29'	(Cronică)	Leonidas  55'

Luigi Ferraris, Genova

Spectatori: 21.000

Arbitru: Birlem Alfred

27 mai 1934

Austria	3-2 (1-1)	Franța
Matthias Sindelar  44' Toni Schall  93' Pepi Bican  104'	(Cronică)	Jean Nicolas  18' Georges Verriest  116'

Benito Mussolini, Torino

Spectatori: 16.000

Arbitru: Johannes van Moorsel

27 mai 1934

Italia	7-1	S.U.A.
Angelo Schiavio  18' 29' 64' Raimondo Orsi  20' 69' Giovanni Ferrari  63' Giuseppe Meazza  90'	(Cronică)	Aldo Donelli  57'

Nazionale PNF, Roma

Spectatori: 25.000

Arbitru: Rene Mercet

27 mai 1934        Cehoslovacia 2-1   Regatul României

|stadion = Littorio, Trieste |spectatori = 9.000 |arbitru = Jan Langenus }}

27 mai 1934

Ungaria	4-2	Egipt
Pál Teleki  11' Géza Toldi  27'  61' Jenö Vincze  53'	(Cronică)	Abdel Fawzi  31' 39'

Giorgio Ascarelli, Napoli

Spectatori: 9.000

Arbitru: Rinaldo Barlassina

27 mai 1934

Suedia	3-2	Argentina
Sven Johansson  9'  67' Knut Kroon  79'	(Cronică)	Ernesto Belis  4' Alberto Galateo  48'

Littorale, Bologna

Spectatori: 14.000

Arbitru: Erwin Braun

27 mai 1934

Elveția	3-2	Olanda
Leopold Kielholz  7'  43' Andre Abegglen  69'	(Cronică)	Kick Smit  19' Leen Vente  84'

San Siro, Milano

Spectatori: 33.000

Arbitru: Ivan Eklind

---

Sferturi de finală

31 mai 1934

Italia	1-1 (1-1)	Spania
Giovanni Ferrari  44'	(Cronică)	Luis Regueiro  30'

Giovanni Berta, Florența

Spectatori: 35.000

Arbitru: Louis Baert

1 iunie 1934
(rejucare)

Italia	1-0	Spania
Giuseppe Meazza  11'	(Cronică)

Giovanni Berta, Florența

Spectatori: 45.000

Arbitru: Rene Mercet

31 mai 1934

Austria	2-1	Ungaria
Johann Horvath  8' Karl Zischek  51'	(Cronică)	György Sárosi  60' (pen.)

Stadio Littoriale, Bologna

Spectatori: 25.000

Arbitru: Francesco Mattea

31 mai 1934

Germania	2-1	Suedia
Karl Hohmann  60',  63'	(Cronică)	Gösta Dunker  82'

San Siro, Milano

Spectatori: 15.000

Arbitru: Rinaldo Barlassina

31 mai 1934

Cehoslovacia	3-2	Elveția
František Svoboda  24' Jiří Sobotka  49' Oldřich Nejedlý  82'	(Cronică)	Leopold Kielholz  18' Willy Jaeggi  78'

Benito Mussolini, Torino

Spectatori: 12.000

Arbitru: Alois Beranek

---

Semifinale

3 iunie 1934

Italia	1-0	Austria
Enrique Guaita  19'	(Cronică)

San Siro, Milano

Spectatori: 60.000

Arbitru: Ivan Eklind

3 iunie 1934

Cehoslovacia	3-1	Germania
Oldřich Nejedlý  19',  71',  80'	(Cronică)	Rudolf Noack  62'

Nazionale PNF, Roma

Spectatori: 10.000

Arbitru: Rinaldo Barlassina

---

Finala mică

7 iunie 1934

Germania	3-2	Austria
Ernst Lehner  1',  42' Edmund Conen  27'	(Cronică)	Johann Horvath  28' Karl Sesta  54'

Giorgio Ascarelli, Napoli

Spectatori: 8.000

Arbitru: Albino Carraro

---

Finala

Articol principal: Finala Campionatului Mondial de Fotbal 1934

10 iunie 1934

Italia	2-1 (1-1)	Cehoslovacia
Raimundo Orsi  81' Angelo Schiavio  95'	(Cronică)	Antonín Puč  76'

Nazionale PNF, Roma

Spectatori: 45.000

Arbitru: Ivan Eklind

Marcatori

5 goluri Oldřich Nejedlý 4 goluri Edmund Conen Angelo Schiavio 3 goluri Raimundo Orsi Leopold Kielholz 2 goluri Johann Horvath Bernard Voorhoof Antonín Puč Abdelrahman Fawzi Karl Hohmann Ernst Lehner Géza Toldi Giovanni Ferrari Giuseppe Meazza José Iraragorri Sven Jonasson

1 gol Ernesto Belis Alberto Galateo Josef Bican Toni Schall Karl Sesta Matthias Sindelar Karl Zischek Leônidas Jiří Sobotka František Svoboda Jean Nicolas Georges Verriest Stanislaus Kobierski Rudolf Noack Otto Siffling György Sárosi Pál Teleki Jenő Vincze Enrique Guaita Kick Smit

1 gol (cont.) Leen Vente Ștefan Dobay Isidro Lángara Luis Regueiro Gösta Dunker Knut Kroon André Abegglen Willy Jäggi Aldo Donelli

Controverse

Pe parcursul anilor, diferite surse au declarat că turneul ar fi fost în umbra corupției și influențat de dictatorul italian Benito Mussolini, care a folosit turneul ca și o unealtă de propagandă pentru fascism. Potrivit acuzațiilor, Mussolini a selectat personal arbitrii pentru meciurile în care jucau naționala Italiei, în timp ce guvernul italian se amestecase în organizarea FIFA și în reorganizarea logisticii meciurilor pentru a promova fascismul. Cu toate acestea, Italia a câștigat și următoarea ediție a Campionatului Mondial (găzduit de Franța), de asemenea și turneul olimpic de fotbal din 1936.

Legături externe

Materiale media legate de Campionatul Mondial de Fotbal 1934 la Wikimedia Commons

• Arhivă FIFA - Campionatul Mondial de Fotbal 1934 Arhivat în 13 septembrie 2008, la Wayback Machine.
• VIDEO 1934 - Mondialul lui Mussolini. Dictatorul fascist lua masa cu arbitrii și a împins Italia către titlu mondial. România a avut un antrenor austriac, 6 februarie 2014, Iulian Anghel, Adevărul
• Poveștile Cupei Mondiale. Wunderteam și Mozart al fotbalului, 24 ianuarie 2014, Ionuț Tătaru, Antena 3