From Wikipedia, the free encyclopedia
Expoziția Tinerimii artistice din anul 1904 a fost cea de a treia manifestare expozițională a Societății Tinerimea artistică. Deschiderea ei s-a făcut în ziua de 15 martie a anului 1904 la Ateneul Român din București și i-a avut ca principali actori pe Constantin Artachino, Ștefan Luchian, Ipolit Strâmbulescu, Kimon Loghi, Ștefan Popescu, Arthur Verona, Nicolae Grant, Nicolae Vermont, Gheorghe Petrașcu, Frederic Storck și Oscar Späthe. Societatea i-a avut ca invitați pe Cecilia Cuțescu-Storck, Petre Antonescu, Gabriel Popescu și pe pictorii greci Nikiforos Lytras, Gheraniotis și Ana Papadopol din Atena .
Expoziția Tinerimii artistice din anul 1904 | |
Sigla Societății Tinerimea artistică din anul 1904 | |
Dată | 15 martie 1904 |
---|---|
Locație | Ateneul Român |
Tip | Expoziție de arte plastice |
Temă | pictură, sculptură, arhitectură |
Organizat de | Societatea Tinerimea artistică |
Participanți | Constantin Artachino, Ștefan Luchian, Ipolit Strâmbulescu, Kimon Loghi, Ștefan Popescu, Arthur Verona, Nicolae Grant, Nicolae Vermont, Gheorghe Petrașcu, Frederic Storck, Oscar Späthe, Jean Alexandru Steriadi, Cecilia Cuțescu-Storck, Petre Antonescu, Gabriel Popescu |
Modifică date / text |
Societatea Tinerimea artistică a organizat în anul 1904[1] a treia manifestare expozițională din România și a patra de când a fost înființată.[2] Pe lângă artiștii care au expus la precedentul eveniment de la București, au mai fost prezenți și gravorul Gabriel Popescu, Cecilia Cuțescu-Kunzer, arhitectul Petre Antonescu și pictorii greci Nikiforos Lytras, Gheraniotis și Ana Papadopol din Atena. Pictorii greci nu au fost singurii străini.[2] Au mai participat și vienezul Gustav Gurschner și francezul C. Millés. Nicolae Grigorescu a expus cu această ocazie șapte tablouri.[2] Expoziția s-a deschis oficial în ziua de 15 martie 1904.[3]
În trei saloane ale Ateneului Român au fost aranjate cele 240 de lucrări pe care le-au adus participanții.[4] În ziua deschiderii expoziției s-a constatat un mare aflux de vizitatori. La orele prânzului Principesa Maria a sosit însoțită de Principele Ferdinand.[4] A lipsit însă Carmen Sylva, care a trimis totuși câteva exponate dintre care s-a remarcat Evanghelia realizată pentru Biserica Trei Ierarhi din Iași.[4] Ducesa de Hessa a expus patru tablouri cu flori.[4]
Principesa și Principele Ferdinand au fost primiți la intrarea expoziției de către delegatul special al societății - Oscar Spathe.[4] La vernisaj a mai fost prezent și Spiru Haret care era în acel an Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice.[4] Frederic Storck a deschis oficial manifestarea și a ținut un cuvant de deschidere.[5]
Față de precedentele expoziții al căror succes a fost mai mult de ordin moral, succesul înregistrat la această manifestare a fost și unul financiar, accentuat de marele interes arătat de publicul amator.[2]
La această expoziție au fost invitați pentru prima oară artiștii George Mărculescu,[6] Ludovic Bassarab,[7] Gheorghe D. Anghel,[8] Petre Antonescu,[8] Cecilia Cuțescu-Storck,[9] A. L. Galeotta,[10] Alexandru Henția,[11] Carolse Kraus,[12] Nikiforos Lytras,[13] Gabriel Popescu,[14] Lucia Rechemberg,[15] Oscar Schmidt,[16] Oscar Späthe,[17] Maria Stanian Radu[17]. A fost invitată și Regina Elisabeta a României.[18] Cronica de artă a comentat lucrările următorilor artiști:[6]
Imagini cu exponate de la această expoziție se găsesc la commons.[19]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.