Imunoglobulina A
From Wikipedia, the free encyclopedia
Imunoglobulina A (IgA, notată și sIgA în forma sa secretorie) este un anticorp care joacă un rol crucial în funcția imună a membranelor mucoase. Cantitatea de IgA produsă în asociere cu membranele mucoaselor este mai mare decât a tuturor celorlaltor tipuri de anticorpi combinați. [3] În termeni absoluți, între trei și cinci grame de sIgA sunt secretate zilnic în lumenul intestinal. [4] Aceasta reprezintă până la 15% din totalul imunoglobulinelor produse în întregul organism. [5] De asemenea, este a doua cea mai întâlnită imunoglobulină din ser (i.e. plasma sangvină), ajungând la concentrații de 1-3 mg/mL.[6]
IgA are două subclase (IgA1 și IgA2) și poate fi produsă atât sub formă monomerică, cât și sub formă dimerică. Forma dimerică IgA este prevalentă și se mai numește IgA secretorie (sIgA). sIgA este principala imunoglobulină găsită în secrețiile mucoase, inclusiv în lacrimi, salivă, sudoare, colostru, și secreții ale tractului genito-urinar, tractului gastro-intestinal, prostatei și epiteliului respirator. Se găsește în cantități mici și în sânge. Pe de altă parte, forma monomerică este prevalentă în ser.
Componenta secretorie a sIgA, ce provine din clivarea receptorului imunoglobulinei polimerice[7], protejează imunoglobulina de la a fi degradată de către enzimele proteolitice; astfel, sIgA poate supraviețui în mediul foarte acid al tractului gastro-intestinal și poate oferi protecție împotriva microbilor care se înmulțesc în secrețiile organismului. sIgA poate inhiba efectele inflamatorii ale altor imunoglobuline. [8] IgA este un activator slab al sistemului complement, iar capacitatea de opsonizare a sa este mică.