Independență judiciară
From Wikipedia, the free encyclopedia
Independența judiciară presupune că justiția trebuie să fie liberă de orice influențe ale guvernului, parlamentului, sau a altor interese private. Independența sistemului judiciar este esențială și importantă pentru ideea de separare a puterilor în stat.
Parte a seriei despre | ||
Corupție | ||
Metode | ||
Mită • Furt • Fraudă • Deturnare de fonduri | ||
Combatere | ||
• Libertatea presei
• Libertate de exprimare | ||
Corupția din diferite țări | ||
• România • Moldova | ||
Instituții anticorupție în România | ||
• Direcția Națională Anticorupție | ||
Vezi și | ||
• Corupție politică
• Corupția în Armata Română | ||
editează |
Pentru a asigura independența justiției, diferite țări folosesc diferite mijloace de selecție pentru alegerea judecătorilor. O modalitate de a asigura independența judiciară este prin acordarea unui mandat pe viață sau mandat lung judecătorilor, care în mod ideal le dă posibilitatea să ia decizii în conformitate cu statul de drept și discreția judiciară, chiar dacă aceste decizii sunt nepopulare din punct de vedere politic sau se opun unor interese puternice. Acest concept a apărut în Anglia în secolul 18.
În unele țări, capacitatea sistemului judiciar de a verifica legiuitorul este sporită de puterea de control judicial. Această putere poate fi folosită, de exemplu, prin ordonarea unor anumite acțiuni atunci când sistemul judiciar percepe că o ramură a guvernului refuză să efectueze o datorie constituțională, sau prin declararea unor legi adoptate de către legislativ ca fiind neconstituționale.