Intrarea României în Primul Război Mondial
From Wikipedia, the free encyclopedia
În august 1916, România primește un ultimatum să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era dintre cele mai bune.
Articol principal: Participarea României la Primul Război Mondial.
Mai multe informații Parte din Primul Război Mondial, Informații generale ...
Intrarea României în Primul Război Mondial | |||||
---|---|---|---|---|---|
Parte din Primul Război Mondial | |||||
Trupe românești la Bătălia de la Mărășești din 1917 | |||||
Informații generale | |||||
| |||||
Beligeranți | |||||
Regatul României Imperiul Rus | Imperiul German Imperiul Austro-Ungar Regatul Bulgariei Imperiul Otoman | ||||
Conducători | |||||
Ioan Culcer Alexandru Averescu Eremia Grigorescu Mihail Aslan Constantin Prezan Alexei Brusilov Andrei Zaioncikovski | Erich von Falkenhayn August von Mackensen Arthur Arz von Straussenburg Nicola Jekov | ||||
Efective | |||||
1916:[1]:p. 254 658,088[2] 50,000 1917:[3] 400,000 1,000,000 | 750,000[1]:p. 254 143,049 (1916)[4]:p. 792 20,000 (1916)[4]:p. 283 | ||||
Pierderi | |||||
România: 535,706+ toate cauzele[5] Rusia: ? | Germania: 47.000+ morți și răniți Austro-Ungaria: ? Bulgaria: ? | ||||
Modifică date / text |
Închide
România a intrat în lupta într-un moment defavorabil. Se apreciază în zilele noastre că, dacă ar fi intrat în război de partea Antantei în 1914 sau 1915, s-ar fi putut evita cucerirea Serbiei. La începutul anului 1916, românii ar fi putut sprijini Ofensiva Brusilov. Cauza principală a întârzierii intrării în război a României a fost neîncrederea cvasigenerală a liderilor politici și militari români în Rusia.