Kiev

Kiev (în ucraineană Київ, transliterat: Kîiiv, ; rusă Киев, transliterat: Kiev) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei. În 2003, orașul număra 2.642.486 de locuitori înregistrați oficial, deși numărul mare de migranți neînregistrați aduce acest număr la aproape 3 milioane. Administrativ, Kievul este municipiu subordonat nivelului național și nu aparține de Regiunea Kiev. Orașul este un important centru industrial, științific și cultural al Europei de Est. Kiev are o infrastructură extensivă, deși destul de veche, luând în considerare puternicul declin economic al Ucrainei în anii 1990. Există, totuși, un sistem foarte dezvoltat de transport în comun, incluzând un sistem de metrou – Metroul din Kiev.

Kiev
Київ
—  Oraș sub administrație națională  —
Drapel Stemă
Kiev Kiev (Ucraina) Poziția geografică
Coordonate: 50°27′0″N 30°31′25″E ({{PAGENAME}})
Țară	Ucraina
Cod KOATUU	8000000000
Atestare	482 d.Hr.
Numit după	Kîi, Șcek și Horiv[*]​
Guvernare
- Primar	Vitali Kliciko[1] (Solidaritate Europeană[*]​, 25 mai 2014)
Suprafață[2]
- Total	847,66 km²
Altitudine	179 m.d.m.
Populație (2020)
- Total	2.964.448 locuitori
- Densitate	847,66 loc./km²
Fus orar	Ora Europei de Est
Cod poștal	01xxx-04xxx
Prefix telefonic	+380 44
Localități înfrățite
- 77 orașe înfrățite	listă
Prezență online
https://kyivcity.gov.ua/ GeoNames OpenStreetMap relation
Poziția localității Kiev Poziția localității Kiev
Modifică date / text

Se spune că numele orașului este derivat din numele lui Kîi, unul dintre cei patru fondatori legendari. În timpul istoriei sale, Kiev, unul dintre cele mai vechi orașe din Europa de Est, a trecut prin mai multe stadii de proeminență și obscuritate. Orașul a existat probabil ca centru comercial de prin secolul 5. Așezare slavă aflată pe drumul comercial dintre Scandinavia și Constantinopol, Kievul a plătit tribut hazarilor,^[3] până când a fost capturat de varegi (vikingi) la mijlocul secolului 9. Sub conducere varegă, orașul a devenit capitala Rusiei Kievene, primul stat slav de est. Distrus complet în timpul invaziilor mongole din 1240, orașul a pierdut mult din influența sa în secolele care au urmat. A fost capitală provincială de importanță marginală la periferia teritoriilor controlate de puternicii vecini, întâi de Lituania, apoi de Polonia și Rusia.^[4]

Orașul a prosperat din nou în timpul Revoluției Industriale din Imperiul Rus de la sfârșitul secolului 19. În 1918, după ce Republica Națională Ucraineană și-a declarat independența de Rusia Sovietică, Kievul a devenit capitala acesteia. Începând cu 1921, Kievul a fost oraș al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, care a fost proclamată de Armata Roșie, și, din 1934, Kievul a fost capitala acesteia. Orașul a fost aproape complet ruinat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și-a revenit rapid în anii postbelici, rămânând al treilea cel mai mare oraș din Uniunea Sovietică.

În urma căderii Uniunii Sovietice și a obținerii independenței Ucrainei în 1991, Kiev a rămas capitala Ucrainei și a avut parte de un aflux constant de migranți etnici ucraineni din alte regiuni ale țării.^[5] În timpul transformării țării într-o economie de piață și democrație reprezentativă, Kiev a continuat să fie cel mai mare și mai bogat oraș al Ucrainei. Producția sa industrială dependentă de armament a căzut după colapsul sovietic, fapt ce a afectat știința și tehnologia, dar noi sectoare ale economiei precum serviciile și finanțele au facilitat creșterea Kievul în ce privește salariile și investițiile, precum și furnizarea continuă de fonduri pentru dezvoltarea spațiului locativ și a infrastructurii urbane. Kiev s-a manifestat ca cea mai pro-occidentală regiune a Ucrainei; partidele care susținut integrarea în Uniunea Europeană domină la alegeri în Kiev.^[6][7][8][9]

Istorie

Istoria apartenenței statale

Ucraina 1991–
URSS 1943–1991
Reichskomisariatul Ucraina 1941–1943
URSS 1923–1941
RSS Ucraineană 1919–1923
Republica Populară Ucraineană 1918–1919
Statul Ucrainean 1918
Republica Rusă 1917
Imperiul Rus 1721–1917
Țaratul Rusiei 1654–1721
Uniunea Polono-Lituaniană 1569–1654
Marele Ducat al Lituaniei 1320–1569
Hoarda de Aur 1240–1320
Rusia Kieveană 882 d.Hr.–1240

Prima atestare scrisă a Kievului datează din 482. Kievul a avut o populație numeroasă încă din sec. IX, fiind avantajat de Nipru, care a reprezentat o arteră comercială importantă cu vestul și cu estul.

Începând din secolul al IX-lea, timp de un secol, Kievul a jucat un rol important în nobilimea varegilor, iar în 968 triburile pecenegilor atacă și distrug orașul.

Cel care a influențat mult evoluția orașului a fost Vladimir I (958-1015), care a extins orașul și a pus bazele structurii sale urbanistice. Tot el a oferit supușilor săi ortodoxia bizantină ca religie de stat. Kievul a devenit centrul religios al statului rus, în principal, datorită clădirilor sale sacre: Catedrala Sfânta Sofia^[10], Catedrala Sf. Vladimir, Mănăstirea Lavra Pecerska (întemeiată în 1051, cea mai veche mănăstire rusească). Din Kiev a început creștinarea Rusiei și răspândirea culturii bizantine. Ultimul mitropolit grec a fost Isidor de Kiev.

Între 1569 și 1667 Kievul a aparținut Poloniei. În secolele XIX și XX viața orașului a fost dominată militar și ecleziastic de Imperiul Rus.

Vezi și: Rusia Kieveană.

Clima

Clima este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de -8 grade Celsius în ianuarie, și de +15 grade în iulie. Precipitațiile medii anuale sunt de 600 mm/an.

Demografie

Componența lingvistică a orașului Kiev

     Ucraineană (72,15%)

     Rusă (25,27%)

     Alte limbi (0,22%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Kiev era vorbitoare de ucraineană (72,15%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (25,27%).^[11]

Economie

Din punct de vedere economic, Kiev a realizat 17,8% din produsul intern brut al Ucrainei, în anul 2008 fiind pe primul loc, iar nivelul PIB/locuitor este de peste trei ori mai ridicat decât media națională.

Personalități născute aici

Articol principal: Listă de personalități din Kiev.

• Alexander von Bunge (1803 - 1890), botanist;
• Tatiana Afanasieva (1876 - 1964), matematician;
• Mihail Bulgakov (1891 – 1940), scriitor;
• Ilia Ehrenburg (1891 - 1967), scriitor;
• André Grabar (1896 – 1990), istoric de artă;
• Vladimir Horowitz (1903 - 1989), pianist;
• Serge Lifar (1905 – 1986), coregraf;
• Milton Horn (1906 – 1995), sculptor;
• Eugeniusz Horbaczewski (1917 – 1944), pilot de aviație militară;
• Leonid Bronevoi (1928 – 2017), actor;
• Oleg Blohin (n. 1952), fotbalist;
• Viktor Kaspruk (n. 1955), jurnalist;
• Katia Petrovskaia (n. 1970), scriitoare;
• Eugenia Ciuprina (n. 1971), scriitoare;
• Milla Jovovich (n. 1975); actriță, designer de modă;
• Jan Koum (n. 1976), om de afaceri;
• Ana Layevska (n. 1982), actriță;
• Katerina Kuhar (n. 1982), balerină;
• Elena Baltacha (1983 – 2014); jucătoare de tenis;
• Sonia Koșkina (n. 1985), jurnalistă;
• Iulian Boiko (n. 2005), jucător de snooker.

Orașe înfrățite

Kievul este înfrățit cu orașele:

Ankara, Turcia [12] Atena, Grecia. Baku, Azerbaidjan[13][14] Beijing, China Belgrad, Serbia[15][16][17] Bratislava, Slovacia[18] Bruxelles, Belgia Budapesta, Ungaria[19][20][21] Chicago, Illinois, Statele Unite[22][23] Chișinău, Moldova[24] Edinburgh, Scoția [25][26] Florența, Italia Helsinki, Finlanda Kastoria, Grecia[27]

Kraków, Polonia [28] Kyoto, Japonia[29] Leipzig, Germania [30] Lisabona, Portugalia[31] Ciudad de México, Mexic[32] Minsk, Belarus[33] München, Germania Odense, Danemarca[34] Paris, Franța[35][36] Pretoria, Africa de Sud Riga, Letonia[37] Rio de Janeiro, Brazilia Roma, Italia

Santiago, Chile Sofia, Bulgaria Stockholm, Suedia Tallinn, Estonia Tbilisi, Georgia [38] Tirana, Albania[39] Toronto, Canada Toulouse, Franța Viena, Austria Vilnius, Lituania Varșovia, Polonia[40] Wuhan, China Erevan, Armenia[41][42][43]

Galerie de imagini

Raioanele orașului Kiev

• 
  Catedrala „Sfântul Mihail”
• 
  Poarta de Aur
• 
  Catedrala „Sfânta Sofia”
• 
  Banca Națională a Ucrainei
• 
  Palatul Prezidențial
• 
  Ministerul Afacerilor Externe
• 
  Palatul „Marîiinskîi”
• 
  Logo-ul actual al orașului Kiev

Note

1. Київський міський голова (în ucraineană), Kîiivska miska derjavna administrația[*][[Kîiivska miska derjavna administrația (city with special status)|​]], accesat în 10 septembrie 2023
2. https://web.archive.org/web/20150918152231/http://atu.gki.com.ua/atu/26 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
3. „Kiev”. TheFreeDictionary.com. Accesat în 4 iulie 2015.
4. „Kyiv - History”. Encyclopædia Britannica (în engleză). Accesat în 9 martie 2020. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
5. Magocsi, Paul Robert (2010). A History of Ukraine: The Land and Its Peoples (ed. 2nd, Revised). University of Toronto Press. p. 481. ISBN 978-1-4426-9879-6.
6. Виборчі комісії фіксують перемогу опозиційних кандидатів у Києві
7. Битва за Київ: чому посада мера вже не потрібна Кличку і чи будуть вибори взагалі (în ucraineană). Kontrakty. 19 martie 2013. Accesat în 19 august 2013.
8. У кожного киянина в голові – досвід Майдану (în ucraineană). 20 aprilie 2013. Accesat în 19 august 2013.
9. Interactive parliamentary election 2012 result maps de Ukrayinska Pravda
   Election results in Ukraine since 1998, Central Election Commission of Ukraine
   Nations and Nationalism: A Global Historical Overview, ABC-CLIO, 2008, ISBN: 1851099077 (page 1629)
   Ukraine on its Meandering Path Between East and West by Andrej Lushnycky and Mykola Riabchuk, Peter Lang, 2009, ISBN: 303911607X (page 122)
   After the parliamentary elections in Ukraine: a tough victory for the Party of Regions Arhivat în 17 martie 2013, la Wayback Machine., Centre for Eastern Studies (7 noiembrie 2012)
   Communist and Post-Communist Parties in Europe by Uwe Backes and Patrick Moreau, Vandenhoeck & Ruprecht, 2008, ISBN: 978-3-525-36912-8 (page 396)
   Party of Regions gets 185 seats in Ukrainian parliament, Batkivschyna 101 – CEC, Interfax-Ukraine (12 noiembrie 2012)
   UDAR submits to Rada resolution on Ukraine’s integration with EU, Interfax-Ukraine (8 ianuarie 2013)
   Electronic Bulletin "Your Choice – 2012". Issue 4: Batkivshchyna Arhivat în 3 decembrie 2013, la Wayback Machine., Ukrainian Center for Independent Political Research (24 October 2012)
   Ukraine's Party System in Transition? The Rise of the Radically Right-Wing All-Ukrainian Association "Svoboda" by Andreas Umland, Centre for Geopolitical Studies (1 May 2011)„Archived copy”. Arhivat din original la 25 august 2013. Accesat în 18 august 2013. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
10. Sfanta Sofia de la Kyiv, 10 iunie 2008, C. Delvoye, CrestinOrtodox.ro, accesat la 23 august 2013
11. [null „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii orașul Kiev pe localități”] Verificați valoarea |url= (ajutor). Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în 25 august 2014.
12. „Kardeș Kentleri Listesi ve 5 Mayıs Avrupa Günü Kutlaması [via WaybackMachine.com]” (în Turkish). Ankara Büyükșehir Belediyesi - Tüm Hakları Saklıdır. Arhivat din originalul de la 14 ianuarie 2009. Accesat în 21 iulie 2013.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
13. „The main directions of foreign relations of the executive authorities of Baku”. Arhivat din original la 14 iulie 2007. Accesat în 15 iulie 2007.
14. ru „Executive Power of the Baku City”. Azerbaijan.az. Accesat în 8 aprilie 2008.
15. „International Cooperation”. Official website. Accesat în 10 iulie 2007.
16. „Beograd: Međunarodni odnosi”. Stalna konferencija gradova i opština Srbije. Arhivat din original la 27 septembrie 2007. Accesat în 18 iunie 2007.
17. „Council okays peace committees: Lahore and Chicago to be declared twin cities”. The Post. 28 ianuarie 2007. Arhivat din original la 28 septembrie 2007. Accesat în 16 mai 2007.
18. „Bratislava City – Twin Towns”. 2003–2009 Bratislava-City.sk. Accesat în 7 iulie 2009.
19. „Sister City – Budapest”. Official website of New York City. Arhivat din original la 21 aprilie 2008. Accesat în 14 mai 2008.
20. „Sister cities of Budapest” (în Hungarian). Official Website of Budapest. Arhivat din original la 9 martie 2005. Accesat în 31 ianuarie 2008.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
21. „Who knows less about Budapest? A quiz with mayor candidates” (în Hungarian). Index. Accesat în 31 ianuarie 2008.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
22. „Chicago Sister Cities”. Chicago Sister Cities International. 2009. Accesat în 22 iulie 2009.
23. Berdes, PhD, Celia; Levin, Andrew. „Director Emeritus James Webster Looks Backward, Forward” (PDF). Annual Report 2008. Buehler Center on Aging, Health & Society. pp. 5–7. Accesat în 1 iulie 2009.^{[nefuncțională] [nefuncțională]}
24. „Orașe înfrățite (Twin cities of Minsk) [via WaybackMachine.com]” (în Romanian). Primăria Municipiului Chișinău. Arhivat din originalul de la 3 septembrie 2012. Accesat în 21 iulie 2013.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
25. „Edinburgh – Twin and Partner Cities”. 2008 The City of Edinburgh Council, City Chambers, High Street, Edinburgh, EH1 1YJ Scotland. Arhivat din original la 28 martie 2008. Accesat în 21 decembrie 2008.
26. „Twin and Partner Cities”. City of Edinburgh Council. Arhivat din original la 14 iunie 2012. Accesat în 16 ianuarie 2009.
27. „Twinnings” (PDF). Central Union of Municipalities & Communities of Greece. Arhivat din original (PDF) la 30 iunie 2017. Accesat în 25 august 2013.
28. „Kraków - Miasta Bliźniacze” [Kraków - Twin Cities]. Miejska Platforma Internetowa Magiczny Kraków (în Polish). Arhivat din originalul de la 2 iulie 2013. Accesat în 10 august 2013.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
29. „Sister and Other Associated Cities”. Kyoto General Affairs Bureau. City of Kyoto. Arhivat din originalul de la 28 iulie 2013. Accesat în 6 august 2013.
30. „Leipzig – International Relations”. 2009 Leipzig City Council, Office for European and International Affairs. Arhivat din original la 29 iunie 2009. Accesat în 17 iulie 2009.
31. „Acordos de Geminação, de Cooperação e/ou Amizade da Cidade de Lisboa” [Lisbon - Twinning Agreements, Cooperation and Friendship]. Camara Municipal de Lisboa (în Portuguese). Accesat în 23 august 2013.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
32. „Convenio de amistad entre Cidad de México y Kiev” (PDF) (în Spanish). SEGOB.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
33. „Twin towns of Minsk”. 2008 The department of protocol and international relations of Minsk City Executive Committee. Arhivat din original la 30 august 2009. Accesat în 8 decembrie 2008.
34. „Twin Cities”. Odense Municipality. 22 iunie 2012. Arhivat din original la 8 noiembrie 2012. Accesat în 6 iulie 2012.
35. „Les pactes d'amitié et de coopération”. Mairie de Paris. Accesat în 14 octombrie 2007.
36. „International relations : special partners”. Mairie de Paris. Arhivat din original la 25 decembrie 2008. Accesat în 14 octombrie 2007.
37. „Twin cities of Riga”. Riga City Council. Arhivat din original la 4 decembrie 2008. Accesat în 27 iulie 2009.
38. „Tbilisi Sister Cities”. Tbilisi City Hall. Tbilisi Municipal Portal. Arhivat din original la 24 iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. Legătură externa în |work= (ajutor)
39. „Twinning Cities: International Relations” (PDF). Municipality of Tirana. tirana.gov.al. Arhivat din original (PDF) la 10 octombrie 2011. Accesat în 23 iunie 2009.
40. „Miasta partnerskie Warszawy”. um.warszawa.pl. Biuro Promocji Miasta. 4 mai 2005. Arhivat din original la 11 octombrie 2007. Accesat în 29 august 2008.
41. „Yerevan - Partner Cities”. Yerevan Municipality Official Website. © 2005—2013 www.yerevan.am. Arhivat din original la 5 noiembrie 2013. Accesat în 4 noiembrie 2013.
42. „Yerevan Municipality – Sister Cities”. 2005–2009 www.yerevan.am. Arhivat din original la 2 octombrie 2011. Accesat în 30 noiembrie 2009. Legătură externa în |publisher= (ajutor)
43. „Yerevan Municipality – Partner Cities”. 2005–2009 www.yerevan.am. Arhivat din original la 5 noiembrie 2013. Accesat în 30 noiembrie 2009. Legătură externa în |publisher= (ajutor)

Legături externe

• Universitatea Na?ionala Medicala numit dupa Bogomoltsya
• Kiev, intre slava trecutului si gloria viitorului, 9 iunie 2008, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
• Orașul în care a început creștinarea Rusiei Arhivat în 28 februarie 2014, la Wayback Machine., 21 septembrie 2011, Eugenia Golub, Ziarul Lumina
• Kiev – la doi pași de noi, 31 octombrie 2012, Cezar Dumitru, Descoperă - Travel
• Kyiv Plus

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Kiev

	Ucraina --- Ucraineni -- Limba ucraineană v • d • m
	Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal