Mircea Florian (filosof)
From Wikipedia, the free encyclopedia
Mircea Florian (n. 1 aprilie 1888, București – d. 31 octombrie 1960, București) a fost un filosof român, membru post-mortem al Academiei Române (1990).
![]() |
---|
Mircea Florian | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() București, România ![]() |
Decedat | (72 de ani) ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | lingvist filozof traducător ![]() |
Limbi vorbite | limba română[1][2] ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea din București Universitatea din Greifswald[3] ![]() |
Organizație | Universitatea din București ![]() |
Modifică date / text ![]() |
În 1914 își susține doctoratul în filosofie în Germania, cu teza Der Begriff der Zeit bei Henri Bergson (Conceptul de timp la Henri Bergson). A fost profesor la Universitate și a condus sectorul de istorie a filosofiei al Institutului de Filosofie de pe lângă Academie. Gândirea logică a lui Titu Maiorescu, căruia i-a fost student, l-a marcat pentru toată viața.[4]
Mircea Florian a militat pentru o ontologie realistă, cerând filosofiei să pornească de la obiect, de la „dat”, ca și știința, și nu de la subiect. A considerat lumea externă ca reală și independentă de conștiință. A elaborat studii erudite de istoria filosofiei universale.