Murray Rothbard
From Wikipedia, the free encyclopedia
Murray Newton Rothbard (n. , New York City, New York, SUA – d. , New York City, New York, SUA) a fost un economist evreu-american al Școlii Austriece,[7][8] care a contribuit la definirea libertarianismului modern[9] și a popularizat o formă de piață liberă numită anarho-capitalism.[10] Rothbard a scris numeroase cărți pe subiecte de economie, filozofie și istorie și este considerat una dintre cele mai importante figuri din mișcarea libertariană americană.[10]
Murray Rothbard | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Murray Newton Rothbard |
Născut | [1][2] New York City, New York, SUA |
Decedat | (68 de ani)[1][2] New York City, New York, SUA[3][4][5] |
Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
Cetățenie | Statele Unite ale Americii |
Ocupație | economist filozof activist[*] istoric profesor universitar[*] cadru didactic universitar[*] eseist scriitor istoric al economiei[*] |
Limbi vorbite | limba engleză[6] |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Columbia Birch Wathen Lenox School[*][[Birch Wathen Lenox School (school in Manhattan)|]] Universitatea Columbia |
Organizație | University of Nevada, Las Vegas[*][[University of Nevada, Las Vegas (public research university in Paradise, Nevada, United States)|]] Stern School of Business[*][[Stern School of Business (Economics of business school)|]] Institutul Politehnic al Universității New York[*] |
Partid politic | Partidul Republican |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Bazându-se pe conceptele Școlii Austriece de ordine spontană, sprijin pentru o piață liberă în producția de bani și condamnarea planificării centrale,[11] Rothbard a pledat pentru eliminarea controlului guvernamental coercitiv asupra economiei.[12] El a considerat monopolul de forță al guvernului ca fiind cel mai mare pericol pentru libertate și pe termen lung pentru bunăstarea populației,[13] etichetând statul ca nimic mai mult decât o bandă de organizată de hoți[14] - locul celor mai imorali și lipsiți de scrupule oameni din orice societate.[15]
Rothbard a concluzionat că toate serviciile oferite de monopolurile guvernamentale ar putea fi furnizate mai eficient de către sectorul privat.[16] El a considerat că multe reglementări și legi promulgate aparent pentru interesul public au fost de fapt luări de putere uneltite de birocrați guvernamentali care întreprind mărirea periculoasă și lipsită de obstacole a propriei lor puteri[17], deoarece nu sunt supuși disciplinei pieței. Rothbard considera că serviciile guvernamentale sunt ineficiente și susținea că disciplina pieței le-ar elimina, dacă s-ar permite furnizarea lor de către concurența din sectorul privat.[18]
Rothbard a condamnat în egală măsură și corporatismul de stat. El a criticat multe cazuri în care elitele de afaceri au cooptat monopolul de putere al statului, pentru a influența legislația și politica de reglementare într-o manieră benefică pentru ei, în detrimentul competitorilor.[19]
El a argumentat că impozitarea reprezintă furt coercitiv la scară mare, și un monopol coercitiv de forță ce interzice achiziția voluntară a serviciilor judiciare și de apărare de la furnizorii concurenți.[13] De asemenea, el a considerat banca centrală și rezervele fracționale o formă de fraudă financiară legală și sponsorizată de stat,[20] în antiteză cu etica și principiile libertariene.[21][22][23][24] Rothbard s-a opus intervenționismului militar, politic și economic în treburile altor națiuni.[25][26]