Operațiunea Nord
From Wikipedia, the free encyclopedia
Operațiunea „Nord” reprezintă ultimul, cel de-al treilea, val de deportare în masă a populație din teritoriile noi ocupate de către Uniunea Sovietică, care viza în special membrii Organizației Martorii lui Iehova și familiile acestora.[1][2][3] Operațiunea s-a numit conspirativ “SEVER”/Nord și a fost pusă în aplicare în baza aceleiași Hotărâri a Consiliului de Miniștri al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 și Hotărârii Consiliului de Miniștri al URSS nr.667-339cc din 3 martie 1951, care prevedea „deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a membrilor Organizației Martorii lui Iehova și membrilor familiilor acestora, în total 5917 persoane” [4][5]. Operațiunea a început pe data de 1 aprilie 1951 ora 4 dimineața și s-a încheiat la 22:00 în aceeași zi. În luna aprilie 1951, alături de Martorii lui Iehova din Moldova, au mai fost deportați în regiunile Tomsk și Irkutsk 3035 familii din Ucraina, 1008 familii din RSS Bielorusă, 757 persoane din Republicile Baltice.[6]
Un raport al Ministerului de Interne al URSS din 1956 arată că în regiunile Tomsk, Krasnoiarsk și Irkutsk din Siberia că au fost deportați 7449 membri ai Martorilor lui Iehova din Basarabia, Bucovina de Nord, Galiția, Volânia, Belarusul de Vest și Țările Baltice.[4]