Otpust
From Wikipedia, the free encyclopedia
Otpustul (gr. απολυσις ; sl. отпуст) sau, mai rar, Apolisul sau Încheierea este porțiunea finală din slujba religioasă în care preotul sau episcopul slujitor dă binecuvântarea finală, solemnă credincioșilor. Otpustul nu se face la slujbele la care nu prezidează preotul sau episcopul.
Acest articol face parte din seria Sfânta Liturghie | |
Liturghia pregătitoare | |
Proscomidia Obiecte liturgice Veșminte | |
Liturghia cuvântului | |
Ectenia Mare Antifoanele Ieșirea cu Sfânta Evanghelie Troparul sărbătorii Trisaghionul Apostolul Evanghelia Predica Ectenia cererii stăruitoare Ectenia celor chemați | |
Liturghia euharistică | |
Heruvicul Ieșirea cu Cinstitele Daruri Ectenia credincioșilor Crezul Anaforaua Epicleza Axionul Rugăciunea „Tatăl nostru” Împărtășirea Încheierea Anafura | |
Liturghia Darurilor Înainte Sfințite | |
Încheierea (otpustul) are două forme. Sfânta Liturghie, Vecernia Mare și Utrenia slujite duminica sau de sărbători care includ și citiri din Sfânta Evanghelie la Utrenie folosesc otpustul mare. Celelalte slujbe ale zilei se termină cu o formă redusă numită otpustul mic.
Otpustul (încheierea) poate conține elemente variabile determinate de ziua săptămânii, perioada liturgică, praznicul zilei, de slujba care se face sau în funcție de sfântul de hram al bisericii.
Un exemplu de încheiere mare a Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur într-o duminică obișnuită este următorul (după Liturghierul Bisericii Ortodoxe Române):
- Cel ce a înviat din morți, Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Sfinților, măriților și întru tot lăudaților Apostoli, ale Sfântului (N) (al cărui hram îl poartă biserica), ale celui între sfinți Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, ale Sfântului (N), a cărui pomenire o săvârșim, ale Sfinților și drepților dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, și pentru ale tuturor sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, ca un bun și de oameni iubitor.