Poligon monoton
From Wikipedia, the free encyclopedia
În geometrie un poligon P din plan este numit monoton față de dreapta L, dacă orice dreaptă ortogonală cu L intersectează frontiera lui P de cel mult două ori.[1] Similar, un lanț poligonal C este numit monoton față de dreapta L, dacă orice dreaptă ortogonală cu L intersectează C cel mult o dată.
Pentru multe scopuri practice, această definiție poate fi extinsă pentru a permite și cazurile în care unele laturi ale lui P sunt ortogonale cu L, adică un poligon simplu poate fi numit monoton dacă un segment care conectează două puncte din P și este ortogonal cu L aparține complet lui P.
Folosind terminologia de la funcție monotonă, prima definiție descrie poligoane strict monotone față de L. Expresia „față de” este necesară pentru a face deosebirea dintre strict/nestrict: un poligon nestrict monoton față de L este strict monoton față de o dreaptă L1 rotită față de L cu un unghi suficient de mic.