From Wikipedia, the free encyclopedia
Roger Bacon (n. 1219 – d. 1292), supranumit „Doctor mirabilis”, a fost unul dintre cei mai mari filosofi ai Evului Mediu. Contribuția sa cea mai de seamă în dezvoltarea științei constă în promovarea metodei experimentale:
„Fără experiență nu se poate cunoaște nimic temeinic. Există două maniere de a ajunge la cunoaștere: prin raționament și prin experiență. Numeroși sunt cei ce au dovezi despre ceea ce poate fi cunoscut, dar cum ei nu fac experiențe... nu pot evita ce este dăunător.”
Roger Bacon | |
Roger Bacon | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Roger Bacon |
Născut | 1220[1] Ilchester(d), South Somerset, Anglia, Regatul Unit[2][3] |
Decedat | 1292 (72 de ani)[4][5][6][2] Oxford, Regatul Angliei[1][7][4][2] |
Înmormântat | Church of Ss Edmund and Frideswide (Greyfriars Church)[*][8] |
Etnie | engleză |
Religie | catolicism |
Ocupație | filozof fizician teolog[*] muzicolog[*] teoretician al muzicii[*] astrolog[*] alchimist[*] traducător inventator matematician scriitor |
Limbi vorbite | Latina medievală |
Activitate | |
Alte nume | Doctor Mirabilis[6] |
Alma mater | Universitatea Oxford |
Organizație | Universitatea Oxford Universitatea din Paris |
Influențat de | William of Sherwood[*] |
Modifică date / text |
Nu trebuie confundat cu Francis Bacon (filozof) (1561-1626) sau cu Francis Bacon (pictor) (1909-1992).
Roger Bacon s-a născut la Ilchester (Anglia) în 1214. Familia sa era destul de prosperă dar, în vremea domniei furtunoase a lui Henric al III-lea al Angliei (1207-1272), a suferit multe pierderi, unele din rude ajungând chiar în exil.
La 13 ani se înscrie la Oxford, unde îl studiază în principal pe Aristotel și se dedică studiului științei, mai ales fizicii.
Între 1237 și 1245 studiază la Paris, centrul vieții culturale al Europei de atunci.
În 1240 intră în ordinul franciscanilor.
În 1245 revine la Oxford. Studiază matematica (care pe acele timpuri cuprindea și astronomia, precum și astrologia).
Bacon susține că metoda teoretică de cunoaștere prin folosirea rațiunii trebuie verificată prin experiment. Numai prin experiment se poate verifica adevărul, care este unicul scop al demersului științific. Pentru prima dată în mod clar sunt combătute ideile scolasticii medievale, cu ale ei raționamente abstracte și sterile:
Denunță Cruciadele pe care le consideră războaie de cucerire: "De ce să se masacreze atâția necredincioși, nu ar fi mai bine să se predice Evanghelia?" Remarcă faptul că nimeni nu a studiat sistematic limba și obiceiurile popoarelor cu care vin in contact cruciații. Poate și aceasta ignoranță este cauza atâtor conflicte, lucru valabil și astăzi.
Teologia acelor vremuri era bazată pe scolastică și pe principiul "crede și nu cerceta". De aceea ideile lui Bacon atrag ura clerului. După moartei papei Clement al IV-lea, susținătorul său, este tot mai intens supus persecuțiilor și prigoanei, chiar de către frații săi franciscani, care îl acuzau de vrăjitorie și practici oculte (deși le combătea în scrierile sale).
Deși progresist, rămâne totuși tributar multor concepții medievale:
În afară de faptul că va rămâne în memoria posterității ca unul dintre primii promotori ai științei experimentale și adversar al scolasticii, Bacon va fi considerat și unul din precursorii Renașterii. Abia peste patru secole, iluminiștii și-l vor aminti ca pe un precursor al empirismului. Îl va inspira și pe Auguste Comte, care, prin prisma ideilor secolului al XIX-lea, îl va interpreta minimalist și parțial.
În memoria sa:
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.