Vasile Aaron (n. 1770, Glogoveț, România – d. , Sibiu, Imperiul Austriac) a fost un jurist, traducător și poet român din Transilvania.[1]
Vasile Aaron | |
Monumentul Vasile Aaron din satul natal | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1770 Glogoveț, comitatul Târnava Mică |
Decedat | (52 de ani) Sibiu |
Naționalitate | română |
Ocupație | jurist, poet, traducător |
Limbi vorbite | limba română |
Activitatea literară | |
Operă de debut | Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos (1805) |
Modifică date / text |
Biografie
A fost fiul parohului român unit (greco-catolic) Vasile Aaron din satul Glogoveț, de lângă Blaj. A urmat cursurile de teologie ale seminarului din Blaj și dreptul la Cluj. A fost cunoscător al limbilor română, germană, maghiară și latină.
După finalizarea studiilor s-a stabilit la Sibiu, unde a profesat ca jurat-procurator pe lângă Consistoriul Episcopiei Ortodoxe și notar al Companiei Grecești și apoi ca avocat independent. A fost primul avocat român care a avut dreptul de a pleda în fața instanțelor săsești din subordinea Universității săsești.
În anul 1818 a întreținut o corespondență cu mitropolitul Veniamin Costache, prin intermediul lui Ioan Budai Deleanu, și și-a exprimat interesul pentru un post de profesor la Seminarul de la Socola.
Opera
Sub influența ideilor iluministe a făcut prelucrări literare pentru popor, mai ales după legende antice, care s-au bucurat, în special în Transilvania, de o popularitate asemănătoare scrierilor lui Anton Pann.[2] Cele mai răspândite dintre acestea au fost: Perirea a doi iubiți adecă: jalnica întâmplare a lui Piram și Tisbe, cărora s-au adăugat mai pe urmă Nepotrivita iubire a lui Echo cu Narțis (1807), Vorbire în versuri de glume întră Leonat bețivul, om din Longobarda, și întră Dorofata, muierea sa (1815), Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet (1821). A publicat și prelucrări din Metamorfozele lui Ovidiu. În manuscris a lăsat o traducere parțială a Eneidei și a Bucolicelor lui Vergiliu.
Versuri
- Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos, Tipografia Șobeli, Brașov, 1805
- Versuri veselitoare la ziua numelui exțelenției sale domnului Ioan Bob, Tipografia Bart, Sibiu, 1806
- Perirea a doi iubiți adecă: jalnica întâmplare a lui Piram și Tisbe, cărora s-au adăugat mai pe urmă Nepotrivita iubire a lui Echo cu Narțis, Tipografia Bart, Sibiu, 1807
- Versuri veselitoare întru cinstirea prealuminatului și preaosfințitului domn Samuil Vulcan, Episcopului greco-catolicesc al Orădiei-Mare, Tipografia Bart, Sibiu, 1807
- Vorbire în versuri de glume întră Leonat bețivul, om din Longobarda, și întră Dorofata, muierea sa, Sibiu, 1815
- Anul cel mănos. Bucuria lumei, Tipografia Bart, Sibiu, 1820
- Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet, Tipografia Bart, Sibiu, 1821
- Reporta din vis, poem neterminat, fragment publicat în Telegraful român, Sibiu, XVI, 1868.
- Cătră Ovidie Naso și Verș jalnic la îngropăciunea d[omnului] Teod[or] Miheși, publicat de D. Popovici-Barcianu în Programă a Institutului pedagogico-teologic al Arhidiecezei ortodoxe române transilvane în Sibiu, XV, 1898 - 1899
Traduceri
Scrieri juridice
- Scrieri juridice inedite, ed. Nicolae Popa, Liliana Popa, Sibiu, 2014[3]
Eponime
- Un cartier și o stradă din Sibiu îi poartă numele.
Note
Lectură suplimentară
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.