Alnitak (din arabăالنطاق an-niṭāq: „centura”[1]) este denumirea tradițională a steleiZeta Orionis (ζ Ori / ζ Orionis), din constelațiaOrion. Zeta Orionis este steaua cea mai la est, din Centura lui Orion. Celelalte stele din centură sunt Alnilam (Epsilon Orionis) și Mintaka (Delta Orionis).
Mai multe informații Date de observație, Astrometrie ...
Alnitak Aa/Ab/B
Alnitak (în colțul din dreapta jos) și Nebula Flame
Alnitak / Zeta Orionis este un sistem stelar triplu aflat la 800 ani-lumină distanță. Steaua primară Zeta Orionis Aa este o supergigantă albastră de tip spectral O9Iab, de magnitudine absolută -5,25. Este de 28 de ori mai masivă decât Soarele și se estimează că raza sa este de 20 de ori mai mare decât raza Soarelui.[2] Are o viață scurtă, de ordinul a câtorva sute de milioane de ani, și va sfârși într-o supernovă.
Zeta Orionis B este o stea de magnitudine aparentă 4 de clasă B, care orbitează Zeta Orionis Aa în 1500 de ani. Cea de-a treia stea, Zeta Orionis Ab, a fost descoperită în 1998.[3] Ea este o stea de magnitudine aparentă 4 de clasă O.
Sistemul Alnitak este cufundat în nebulozitatea IC 434.
Comparaţie între Zeta Orionis şi Soarele nostru (stânga jos), la aceeași scară
