Christiaan Huygens

Christiaan Huygens (n. 14 aprilie 1629 – d. 8 iulie 1695) a fost un matematician, astronom și fizician neerlandez. S-a născut în Haga, fiind fiul lui Constantijn Huygens. A studiat dreptul și matematica la Universitatea din Leiden și la College van Oranje din Breda, iar apoi interesul i s-a orientat către științe. În general, istoricii consideră că a fost savantul cu care a început revoluția științifică.

Christiaan Huygens
Date personale
Născut	14 aprilie 1629 Haga, Țările de Jos
Decedat	8 iulie 1695 Haga, Țările de Jos, la vârsta de 66 de ani
Înmormântat	Grote of Sint-Jacobskerk[*][[Grote of Sint-Jacobskerk (landmark Protestant church in The Hague, Netherlands)|​]][1]
Părinți	Constantijn Huygens Suzanna van Baerle[*][[Suzanna van Baerle ((1599-1637) wife of Constantijn Huygens)|​]]
Frați și surori	Lodewijk Huygens[*]​ Constantijn Huygens Philips Huygens[*][[Philips Huygens (pictor olandez)|​]] Susanna Huygens[*][[Susanna Huygens (daughter of Constantijn Huygens & Suzanna van Baerle (1637-1725))|​]]
Naționalitate	Neerlandez
Religie	Biserica Reformată Neerlandeză[*]​
Ocupație	astronom matematician fizician muzicolog[*]​ inventator teoretician al muzicii[*]​ fizician teoretician[*]​ entomolog[*]​ instrument maker[*][[instrument maker (profession)|​]]
Locul desfășurării activității	Paris[2]
Limbi vorbite	limba latină[3] limba neerlandeză[4]
Activitate
Rezidență	Țările de Jos, Franța
Domeniu	matematică mecanică fizică astronomie
Instituție	Royal Society of London, Academia Franceză de Științe
Alma Mater	Universitatea din Leiden[5] université d'Angers[*][[université d'Angers (French university located in Angers)|​]][6] Illustere school en Collegium Auriacum tot Breda[*][[Illustere school en Collegium Auriacum tot Breda |​]][5]
Organizații	Societatea Regală din Londra Academia Franceză de Științe
Conducător de doctorat	Frans van Schooten[7] Jan Jansz de Jonge Stampioen[*]​[7]
Doctoranzi	Gottfried Wilhelm von Leibniz[7]
Cunoscut pentru	Principiul Huygens-Fresnel
Modifică date / text

În 1655 a descoperit satelitul Titan, primul satelit cunoscut al planetei Saturn. În fizică este celebru pentru că a formulat teoria ondulatorie a luminii^[8] și pentru calculul forței centrifuge.

Lucrări

• 1649 – De iis quae liquido supernatant (About the parts above the water, unpublished)
• 1651 – Cyclometriae
• 1651 – Theoremata de quadratura hyperboles, ellipsis et circuli (theorems concerning the quadrature of the hyperbola, ellipse and circle, Huygens' first publication)
• 1654 – De circuli magnitudine inventa
• 1656 – De Saturni Luna observatio nova (About the new observation of the moon of Saturn – discovery of Titan)
• 1656 – De motu corporum ex percussione, published only in 1703
• 1657 – De ratiociniis in ludo aleae = Van reeckening in spelen van geluck (translated by Frans van Schooten)
• 1659 – Systema saturnium (on the planet Saturn)
• 1659 – De vi centrifuga (Concerning the centrifugal force), published in 1703
• 1673 – Horologium oscillatorium sive de motu pendularium (theory and design of the pendulum clock, dedicated to Louis XIV of France)
• 1684 – Astroscopia Compendiaria tubi optici molimine liberata (compound telescopes without a tube)
• 1685 – Memoriën aengaende het slijpen van glasen tot verrekijckers (How to grind telescope lenses)
• 1686 – neerlandeză Kort onderwijs aengaende het gebruijck der horologiën tot het vinden der lenghten van Oost en West (How to use clocks to establish the longitude)
• 1690 – Traité de la lumière
• 1690 – Discours de la cause de la pesanteur (Discourse about gravity, from 1669?)
• 1691 – Lettre touchant le cycle harmonique (Rotterdam, concerning the 31-tone system)
• 1698 – Cosmotheoros (solar system, cosmology, life in the universe)
• 1703 – Opuscula posthuma including
  • De motu corporum ex percussione (Concerning the motions of colliding bodies – contains the first correct laws for collision, dating from 1656).
  • Descriptio automati planetarii (description and design of a planetarium)
• 1724 – Novus cyclus harmonicus (Leiden, after Huygens' death)
• 1728 – Christiani Hugenii Zuilichemii, dum viveret Zelhemii toparchae, opuscula posthuma ... (pub. 1728) Alternate title: Opera reliqua, concerning optics and physics

• 1888–1950 – Huygens, Christiaan. Oeuvres complètes. The Hague Complete work, editors D. Bierens de Haan (tome=deel 1-5), J. Bosscha (6-10), D.J. Korteweg (11-15), A.A. Nijland (15), J.A. Vollgraf (16-22).

Tome I: Correspondance 1638–1656 (1888). Tome II: Correspondance 1657–1659 (1889). Tome III: Correspondance 1660–1661 (1890). Tome IV: Correspondance 1662–1663 (1891). Tome V: Correspondance 1664–1665 (1893). Tome VI: Correspondance 1666–1669 (1895). Tome VII: Correspondance 1670–1675 (1897). Tome VIII: Correspondance 1676–1684 (1899). Tome IX: Correspondance 1685–1690 (1901). Tome X: Correspondance 1691–1695 (1905).

Tome XI: Travaux mathématiques 1645–1651 (1908). Tome XII: Travaux mathématiques pures 1652–1656 (1910).

Tome XIII, Fasc. I: Dioptrique 1653, 1666 (1916). Tome XIII, Fasc. II: Dioptrique 1685–1692 (1916).

Tome XIV: Calcul des probabilités. Travaux de mathématiques pures 1655–1666 (1920).

Tome XV: Observations astronomiques. Système de Saturne. Travaux astronomiques 1658–1666 (1925).

Tome XVI: Mécanique jusqu’à 1666. Percussion. Question de l'existence et de la perceptibilité du mouvement absolu. Force centrifuge (1929). Tome XVII: L’horloge à pendule de 1651 à 1666. Travaux divers de physique, de mécanique et de technique de 1650 à 1666. Traité des couronnes et des parhélies (1662 ou 1663) (1932). Tome XVIII: L'horloge à pendule ou à balancier de 1666 à 1695. Anecdota (1934). Tome XIX: Mécanique théorique et physique de 1666 à 1695. Huygens à l'Académie royale des sciences (1937).

Tome XX: Musique et mathématique. Musique. Mathématiques de 1666 à 1695 (1940).

Tome XXI: Cosmologie (1944).

Tome XXII: Supplément à la correspondance. Varia. Biographie de Chr. Huygens. Catalogue de la vente des livres de Chr. Huygens (1950).

Lucruri numite după Huygens

În cinstea sa, numele Huygens a fost dat unor software-uri, elemente geografice, ecuații matematice sau aparate, printre care:

1. Sonda de explorare Huygens a coborât pe satelitul saturnian Titan în cadrul misiunii Cassini-Huygens de studiere a planetei cu inel
2. Asteroidul 2801 Huygens
3. Un crater de pe planeta Marte
4. Mons Huygens, un munte de pe Lună
5. Huygens Software, un pachet de programe destinat procesării imaginilor.
6. Un ocular acromatic din două piese.
7. Principiul Huygens–Fresnel, un model simplu care explică felul cum are loc propagarea undelor
8. Ecuațiile de undă Huygens, formule matematice de bază folosite în teoria scalară a difracției.