Chrysopolis

Chrysopolis a fost un oraș grec antic situat pe malul răsăritean al Bosforului, vizavi de Constantinopol, în Bitinia, Asia Mică, pe actualul teritoriu al Republicii Turcia. În prezent atât Chrysopolis, cât și Constantinopolul reprezintă districte ale Istanbulului.

Chrysopolis
—  oraș antic[*]​  —
Chrysopolis (Turcia) Poziția geografică în Turcia
Coordonate: 41°01′35″N 29°01′04″E ({{PAGENAME}})41.02638889; 29.01777778
Țară	Turcia
Prezență online
Modifică date / text

Istorie

Antichitate

Urba a fost fondată în secolul al VII-lea î.Hr. de către coloniști greci veniți din Calcedon (aflat în vecinătate) în timpul marilor colonizări grecești. A fost fondată într-o vale care cobora înspre Bosfor, fiind începutul unor rute comerciale care se întindeau până adânc în Asia Minor.

În timpul perioadei elenistice, polisul a aparținut Regatului Bitiniei, până în 74 î.Hr., când el și întregul regat au intrat sub controlul Republicii Romane, în conformitate cu testament ultimului Rege al Bitiniei, Nicomede Filopator. Din acest moment, Chrysopolis va face parte din provincia romană Bitinia și Pont. Ulterior, după divizarea Imperiului Roman, acesta va rămâne în Imperiul Roman de Răsărit.

Așezarea a fost în special importantă pentru două bătăli purtate aici la începutul domniei Sfântului împărat Constantin I cel Mare. În 323, flota lui Constantin, condusă de fiul său Crispus, a înfrânt-o pe cea a rivalului său, Licinius. La 18 septembrie 324, aici a avut loc o sângeroasă bătălie terestră, purtată între aceași oponenți. Ca urmare a victoriei sale, Constantin ajunge să obțină controlul asupra întregului Imperiu.^[1]

Evul Mediu

În perioada bizantină, Chrysopolisul acționa mai degrabă ca un adăpost și un punct de observație pentru Constantinopol, capitala Imperiului. Acest fapt era facilitat și prin conectarea acestuia de capitală prin intermediul unui telegraf optic. De asemenea, datorită proximității sale față de capitală, Chrysopolisul a fost adesea ocupat de inamicii Imperiului în încercarea lor de a prelua controlul asupra Constantinopolului. Asemenea instanțe au avut loc în secolul al VII-lea, în timpul Primului Asediu al Constantinopolului de către Imperiul Sasanid și a Primului Asediu Arab al Constantinopolului de către Califatul Omeiad, ori în 1203, în timpul Cruciadei a Patra.

În 988, în timpul domniei Împăratului bizantin Vasile Bulgaroctonul, la Chrysopolis va fi purtată o altă bătălie, împotriva uzurpatorului Bardas Phokas, care la momentul acela obținuse controlul asupra părții asiatice a Imperiului. Bătălia va fi câștigată de Vasile.

În 1071, în timpul domniei Împăratului Bizantin Mihail al VII-lea Ducas, Chrysopolis a fost atacat și incendiat de normanzi, ca urmare a războaielor normande-bizantine.^[2]

În timpul perioadei Dinastiei Comnenilor, Chrysopolisul a căpătat o importanță sporită în ceea ce privește sistemul defensiv al Constantinopolului. Printre altele, pe insula Damalis se afla Cetatea Arcla (din care în prezent mai rămâne doar Turnul Fecioarei), unde în secolul al XII-lea Împăratul Manuel I Comnen a poruncit montarea unui lanț, capabil să închidă navigația prin Bosfor.

Până în secolul XIV, Chrysopolisul va rămâne o cetate mai puțin importantă de pe Bosfor, păstrându-și rolul defensiv. Va fi anexată de Imperiul Otoman pe la jumătatea acestui secol.