Ciclonul Nargis

Ciclonul Nargis a fost unul dintre cele mai distructive cicloane tropicale din istoria recentă a omenirii. Acesta a lovit sudul statului Myanmar pe 2 mai 2008. Rafalele de vânt care au ajuns la 240 km/h, au măturat construcțiile, lăsând în urmă 2,4 milioane de sinistrați. Dezastrul s-a soldat cu 140.000 de morți și dispăruți, dar există supoziția că numărul victimelor a crescut din cauza lipsei de hrană, apă și îngrijire medicală. Aceasta din cauză că autoritățile au refuzat accesul asistenților umanitari în zonele calamitate.^[1] Abia după trei săptămâni, sub presiunea internațională, autoritățile au devenit mai cooperante.

Imagine din satelit a ciclonului Nargis pe 1 mai 2008

Ruta ciclonului

Ruta ciclonului Nargis

Pe 28 aprilie, meteorologii au clasificat o furtună tropicală formată în golful Bengal ca un uragan.^[2] În acel moment, Nargis încă nu se afla în mișcare, la peste 750 km distanță de coasta Indiei. Când ciclonul a pornit spre nord, meteorologii au determinat că acesta va ajunge în Bangladesh sau în India.^[2] Pe 1 mai, Nargis s-a intensificat, iar pe 2 mai deja viteza vântului crescuse până la 215 km/h.^[2] Ciclonul a ajuns în Myanmar și s-a dezintegrat treptat pe măsură ce înainta spre uscat.

Impact

Efectele ciclonului Nargis într-un sat din delta râului Irrawaddy

Ciclonul Nargis a făcut aproximativ 80.000 de morți numai la Labutta, localitate din sud-vestul Myanmarului.^[3] Multe dintre cele 63 de sate care înconjoară Labutta au fost devastate.^[3] Suprafețe întregi din delta râului Irrawaddy au fost acoperite de ape.^[3] La Bogalay, ciclonul Nargis a distrus 95% din locuințele orașului, lăsând în urmă mai mult de 10.000 de morți.^[4]

În regiunile Irrawaddy, Rangoon, Bago, Karen și Mon, autoritățile au decretat starea de dezastru.^[5]

Conform unui raport al ONU, ciclonul Nargis a distrus 800.000 de case, 75% din echipamentele sanitare și 4.000 de școli, iar ajutoarele acordate sinistraților și cele pentru reconstrucții se ridică la suma de 1 miliard de dolari.^[6]

Reacții

Ajutoarele trimise de guvernele străine au întârziat să ajungă în zonele afectate, din cauza temerilor juntei militare că prezența străinilor ar putea să producă instabilitate politică.^[7] Într-un comunicat dat de ministerul de externe birmanez se specifică faptul că Birmania acceptă ajutoare în bani sau bunuri, însă este reticentă la prezența echipelor de salvare și a presei străine pe teritoriul țării.^[7] Același comunicat susține că forțele armate birmaneze se străduiesc să distribuie ajutoarele pe cont propriu, fără ajutor străin.^[7] Însă potrivit experților ONU, Myanmarul nu deținea la momentul respectiv logistica necesară pentru a face față unui astfel de dezastru.^[7] Soția președintelui american de atunci, Laura Bush, a acuzat regimul din Myanmar că nu a avertizat populația în legătură cu ciclonul Nargis.^[8]