Coloid

Un coloid este o substanță microscopic dispersată uniform prin altă substanță.^[1]

Lapte într-o emulsie lichidă coloidală cu globule smântânoase dispersate într-o soluție lichidă apoasă.

Coloizii pot fi definiți ca punctele ce comunică în dispersie și nu difuzează prin membrane cu alte soluții, altfel a spune, sunt un pas intermediar între ambele.

Numele de coloid provine din cuvintele grecești κόλλα (lipici) + εἶδος (formă,fel). Acest nume face referință la una din principalele proprietăți ale coloizilor: tendința spontană de agregare într-o formară coagulată.

Cu studiul coloizilor se ocupă chimia coloidală. Chimia coloidală este o ramură a chimiei fizice care se ocupă cu studiul comportării soluțiilor. Chimia coloidală modernă studiază proprietățile sistemelor aflate în dispersie avansată precum și fenomene care au loc la suprafața de separare dintre cele două faze. Fondatorul chimiei coloidale este chimistul scoțian Thomas Graham.

Substanțele coloidale prin excelență au componența așa încât le face să continue sub formă de lichid și le face să se compună din particule solide, putând întâlnii coloizi a căror componente se găsesc în alte stări de agregare. În următorul tabel se găsesc tipurile distincte de coloizi unii în stadiul fazelor continue și de dispersie:

		Fază dispersă
		Gaz	Lichid	Solid
Fază continuă	Gaz	Nu e posibl pentru că toate gazele sunt solubile între ele.	Aerosol lichid, Exemple: ceața, bruma	Aerosol solid, Exemple: Fum, praf în suspensie
	Lichid	Spumă, Exemple: Spuma de barberit	Emulsie, Exemple: Lapte, maioneză, cremă de mâini, sânge	Sol, Exemple: Vopsea (colorant), tinctură chinezească (cerneală)
	Solid	Spumă Solidă, Exemple: Piatră ponce, aerogeluri	Gel, Exemple: Gelatină, jeleu, brânză	Sol solid, Exemple: Cristal de Sticlă

Vezi și

• Aerosol
• Bacteriofag
• Dispersie
• Emulsie
• Forța Entropică
• Fum
• Gel
• Gumă (botanică)
• Micrometrică
• Nanoparticulă
• Fluide nenewtoniene
• Sol (coloid)
• Sol-gel
• Potential de trasmitere
• Super-plastifiant
• Suspensie
• Potențial zeta