Como

Data generale

Oraș din Lombardia, Italia (201 m, 37,3 km², 83016 loc, comaschi), capitala provinciei omonime, situată în partea de vest a lacului cu același nume, într-o vale (depresiune) înconjurată de munți (la nord-est, muntele Brunate; la sud, colina Baradello; la sud-vest, munții Caprino și ai Crucii / Croce), dincolo de care se întinde câmpia lombardă.

Din sec. al XVI-lea orașul s-a specializat în prelucrarea lânii și a mătăsii, care este până în prezent sectorul cel mai important al economiei sale.

Spre sfârșitul sec. al XIX-lea artizanatul a fost substituit (înlocuit) de industria textilă: mătasea și fibrele sintetice, sectoare cărora li s-a adăugat și cel al mecanicii, electrotehnicii, metalurgiei, alimentare, îmbrăcăminții, hârtiei, tipăriturii-editării ș.a..

Mulți localnici sunt angajați în comerț și turism, activității favorizate de frumusețile artistice ale orașului, de poziția încântătoare, de dotările sale, de peisajul natural și de rețeaua de comunicații foarte eficientă, bună.

Orașul este punct feroviar pe liniile / traseele Gottardo, care leagă Milanul de Elveția și de celelalte țări din centrul și nordul Europei; Como este legat cu Milano și de „autostrada lacurilor” și de „Ferovia Nord”.

Remove ads

Istorie

În antichitate

Cercetările arheologice au scos la lumină rămășițile unei localități celtice la 4 km sud de actualul oraș Como, lângă Grandate: la acest așezământ uman se raportează istoria orașului.

În timpul năvălirilor Rezilor orașul a suferit pagube mari, romanii însă – în 196 î.e.c. – l-au reconstruit aproape de lac, repopulându-l cu o colonie și numindu-l Novo Comun. Cneo Pompeio Strabon a ridicat orașil la rangul de municipiu; Scipio și Cezar au favorizat afluența de populații.

În Evul Mediu

În 452 e.c., Como a fost devastat de hunii lui Atila, dar repede a fost restaurat de generalul bizantin, Narset, pe timpul războiului gotic / goților (535-553).

Mai apoi, francii au ridicat orașul la rangul de contee (teritoriul, reședința unui conte) și în felul acesta a crescut în importanță mai ales prin grija episcopilor din dieceza lui, dieceză instituită chiar din sec. al IV-lea.

În sec. al XI-lea, orașul a căpătat independența, la fel ca și celălalte cetăți (orașe) lombarde și s-a constituit în Comună liberă, intrând în conflicte armate cu milanezii, care dup 10 ani de războaie l-au distrus (în 1127).

În 1159 a fost reedificat de către împăratul Frederic Barbarossa, aliatul orașului împotriva milanezilor, care l-a întărit cu ziduri puternice și a construit fortăreața Bradello; mai apoi a fost agitat de partidele Vitanilor, guelfii și de partidul Rusca, ghibelinii. Rusca ghibelinilor a schimbat Como pe Lugano cu Filip Maria Visconti. Odată mort Filip M. Visconti, orașul a trecut în stăpânirea conților Sforza, iar din 1521 a îndurat dominația spaniolă. Din 1724 pe cea austriacă și, plecând din această perioadă, istoria orașului Como devine comună cu aceea a orașului Milano și – mai general – cu a întregii regiuni Lombarde.

În perioada modernă și contemporană

În 1848 Como a prticipat la mișcările de insurecție, cucerindu-și propria independență și capturând garnizoana austriacă (a făcut-o prizonieră).

A urmat soarta Lombardiei până în 1859 când a fost anexat Regatului Italiei.

În sec. al XIX-lea, în acest oraș s-a dezvoltat foarte mult industria (îndeosebi aceea a mătăsii).

În sec- al XX-lea a fost încurajată activitatea turistică.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Como cu treitoriile din preajmă a fost locul de trecere clandaetin al fugarilor evrei (și a tuturor celor persecutați) către Elveția.

Orașul nu a suferit mari pagube din cauza bombardamentelor, cu toate acestea a fost teritoriul ultimelor mișcări ale lui Mussolini în fuga lui disperată de la Milano către frontiera elvețiană.

Remove ads

Demografie

Como - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Personalități

Como a dat istoriei pe:

Pliniu cel Bătrân,
Pliniu cel Tânăr,
Paolo Giovio, istoric,
Inocențiu al IX-lea, papă,
Clement al XIII-lea, papă,
Alessandro Volta – fizician și om de știință.
Gianluca Zambrotta, fotbalist.
Antonio Sant'Elia
Giuseppe Terragni
Carla Porta Musa
Gianfranco Miglio
Enrico Mantero
Piero Catelli
Arturo Merzario
Pietro Catelli, fondatorul Grupului Artsana