Filip Babilev

Filip Babilev (n. 14 noiembrie 1936, Slobozia, raionul Ștefan Vodă – d. 16 iunie 2004, Chișinău) a fost un farmacist, profesor universitar și savant moldovean, considerat întemeietorul școlii moderne de chimie farmaceutică din Republica Moldova.^[1]

Filip Babilev
Date personale
Născut	14 noiembrie 1936[1] Slobozia, județul Cetatea-Albă, Regatul României
Decedat	16 iunie 2004[1] Chișinău, Republica Moldova[1]
Căsătorit cu	Svetlana Babilev[1]
Copii	Andrei Babilev[1]
Naționalitate	moldovean
Activitate
Domeniu	Farmacie, Chimie farmaceutică, Toxicologie
Instituție	Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova[1]
Alma Mater	Institutul de Farmacie din Odesa [1]
Conducător de doctorat	P. Senov[1]
Cunoscut pentru	Fondator al școlii de chimie farmaceutică din Republica Moldova[1]
Premii	Titlul de Lucrător emerit al învățământului public din Republica Moldova[1]
Modifică date / text

Biografie

Filip Babilev s-a născut într-o familie de țărani din Slobozia, raionul Ștefan Vodă. După absolvirea școlii medii în 1952, a devenit student la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, fiind ulterior transferat la Institutul de Farmacie din Odesa, unde s-a remarcat ca unul dintre cei mai buni studenți ai generației sale.^[1]

După finalizarea studiilor (1957), a activat ca locțiitor al șefului secției de recepție la depozitul farmaceutic republican, apoi ca profesor titular al secției farmaceutice a colegiului de medicină din Chișinău, unde a susținut primele cursuri de chimie farmaceutică în Republica Moldova.^[1]

Activitate științifică

În 1966, Filip Babilev a susținut teza de candidat în științe farmaceutice la Institutul de Medicină „I. M. Secenov” din Moscova, sub conducerea profesorului P. Senov, devenind primul doctor în științe farmaceutice din perioada postbelică din Moldova.^[1]

În 1970, a fondat Catedra de Chimie generală (astăzi Chimie farmaceutică și toxicologică) la USMF „Nicolae Testemițanu”, punând bazele laboratoarelor de cercetare și dezvoltând direcțiile moderne de analiză fizico-chimică a medicamentelor. A fost și fondatorul Laboratorului de Stat pentru Controlul și Certificarea Medicamentelor (1994).^[1]

A elaborat trei preparate medicamentoase originale – Dimidin, Floverin și Liboverin – și peste 70 de metode de analiză a calității medicamentelor, aprobate de Comitetul Farmaceutic al fostei Uniuni Sovietice și de Comisia Medicamentului din Republica Moldova.^[1]

Este autorul a peste 200 de lucrări științifice, cinci monografii, manualul „Chimie farmaceutică” (1994), patru brevete și a numeroase articole în reviste de specialitate.^[1]

Contribuții și discipoli

A format o pleiadă de specialiști, doctori în științe farmaceutice și biologice, consolidând prestigiul național și internațional al școlii farmaceutice moldovenești.^[1] A fost redactor responsabil al Revistei Farmaceutice a Moldovei și a editat peste zece culegeri științifice de profil.^[1]

Viață personală

A fost căsătorit cu Svetlana Babilev, care i-a fost sprijin și colaborator apropiat. A avut un fiu, Andrei, și o nepoțică, Anastasia.^[1] Era pasionat de muzică și literatură rusă, interpretând adesea romanța „Gori, gori moia zvezda”.^[1]

Moarte și posteritate

Filip Babilev a decedat la 16 iunie 2004 la Chișinău. Memoria sa este onorată prin conferințe științifice și articole comemorative dedicate contribuției sale la dezvoltarea farmaciei și chimiei farmaceutice din Republica Moldova.^[1]

Distincții

• Lucrător emerit al învățământului public din Republica Moldova^[1]

Bibliografie

• Tamara Cotelea, „Filip Babilev – profesorul, savantul și mentorul farmaciei”, *Revista Farmaceutică a Moldovei*, 11 noiembrie 2016, USMF „Nicolae Testemițanu”.