Fran Albreht

Fran Albreht (n. 17 noiembrie 1889, Kamnik, Slovenia – d. 11 februarie 1963, Ljubljana, RSF Iugoslavia) a fost un poet, editor, politician^[7] și partizan sloven. A publicat și sub pseudonimul Rusmir.^[8][9]

Fran Albreht
Date personale
Nume la naștere	Franc Albreht și Franz Albrecht
Născut	17 noiembrie 1889[1][2][3] Kamnik, Slovenia[4]
Decedat	11 februarie 1963 (73 de ani)[1][2][3] Ljubljana, RSF Iugoslavia[5]
Înmormântat	Centralno pokopališče Žale[*][[Centralno pokopališče Žale (cemetery in Ljubljana, Slovenia)|​]]
Căsătorit cu	Vera Albreht
Cetățenie	Republica Federală Populară a Iugoslaviei[*]​  Regatul Iugoslaviei  Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor  Cisleithania
Ocupație	poet partizan politician redactor[*]​
Limbi vorbite	limba slovenă[6]
Pseudonim	Rusmir
Studii	Universitatea din Viena
Limbi	limba slovenă
Specie literară	poezie lirică
Note
Premii	Premiul Prešeren Partizanska spomenica 1941.[*][[Partizanska spomenica 1941. (Yugoslav medal)|​]] Orden bratstva i jedinstva[*][[Orden bratstva i jedinstva (Yugoslav order)|​]]
Modifică date / text

Fran Albreht în anii 1920

Biografie

S-a născut ca Franc Albrecht în orașul carniolan Kamnik, atunci parte a Imperiului Austro-Ungar.^[10] A crescut într-un mediu liberal, dar mai târziu s-a apropiat de opinii mai de stânga. A studiat la Universitatea din Viena și a devenit critic literar și poet neoromantic.^[8]

Din 1922 până în 1932, Albreht a fost redactor al revistei literare liberale Ljubljanski zvon^⁠(d).^[10] După criza revistei din 1932, care a apărut din diferitele interpretări ale identității și atitudinilor slovene față de politicile centraliste din Regatul Iugoslaviei, Albreht a părăsit revista și a fondat, împreună cu criticul literar Josip Vidmar și autorul Ferdo Kozak^⁠(d), o revistă nouă denumită Sodobnost^⁠(d) („Modernitatea”). Sub conducerea lui Albreht, Vidmar și Kozak, noua revistă a devenit cea mai importantă revistă progresistă din Slovenia, în care, de asemenea, mulți marxiști și comuniști își puteau publica articolele sub diverse pseudonime.

Formularul de înregistrare a lui Fran Albreht ca prizonier în lagărul de concentrare nazist de la Dachau

După invazia Iugoslaviei de către Puterile Axei în aprilie 1941, Albreht a devenit membru activ al Frontului de Eliberare a Poporului Sloven din Ljubljana. A fost întemnițat de autoritățile fasciste italiene în mai multe rânduri. În 1944, naziștii l-au trimis în lagărul de concentrare de la Dachau.^[11]

La scurt timp după eliberarea de sub ocupația nazistă și instaurarea regimului comunist în Iugoslavia în 1945, Albreht a fost numit primar al Ljubljanei. A lucrat în această funcție între 1945 și 1948. În 1948, a fost demis și în scurt timp a fost închis sub suspiciunea de activitate anticomunistă.

A fost căsătorit cu poeta Vera Albreht. În 1961, Albreht a primit Premiul literar Prešeren.

Albreht a decedat la Ljubljana în 1963 și este înmormântat în cimitirul orașului Žale^⁠(d).^[8]

Pentru ajutorul acordat Mișcării de Eliberare a Poporului, i s-a acordat Ordinul Frăției și Unității gradul II (argint) și medalia Memoriei Partizane în 1941.

Lucrări

• Zadnja pravda („Ultimul proces”), 1934
• Pesmi („Poezii”), 1966
• Gledališke kritike („Critici de teatru”), 1973