Franz Grillparzer

Franz Seraphicus Grillparzer (n. 15 ianuarie 1791, Viena, Monarhia Habsburgică – d. 21 ianuarie 1872, Viena, Austro-Ungaria) a fost un dramaturg și poet austriac, reprezentant de seamă al dramaturgiei austriece din secolul al XIX-lea. A fost influențat de scriitori ca: Shakespeare, Lope de Vega și Calderón de la Barca.

Franz Grillparzer
Statuia lui Grillparzer din parcul Volksgarten, Viena
Date personale
Născut	15 ianuarie 1791[1][2][3][4][5] Viena, Monarhia Habsburgică[6][4][7][8]
Decedat	21 ianuarie 1872 (81 de ani)[2][3][1][5][9] Viena, Austro-Ungaria[6][10][7]
Înmormântat	Cimitirul Hietzing[*]​
Frați și surori	Kamillo Grillparzer[*][[Kamillo Grillparzer |​]] Adolf Grillparzer[*]​[11] Karl Grillparzer[*]​[11]
Cetățenie	Monarhia Habsburgică  Imperiul Austriac  Cisleithania
Ocupație	dramaturg, poet
Locul desfășurării activității	Viena (1811–1872)[12]
Limbi vorbite	limba germană[13][14]
Activitatea literară
Activ ca scriitor	secolul al XIX-lea
Limbi	limba germană
Mișcare/curent literar	baroc, romantism
Specie literară	teatru, poezie
Influențe William Shakespeare, Lope de Vega, Pedro Calderón de la Barca
Note
Premii	Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*]​ doctor honoris causa al Universității din Viena[*]​[15]
Semnătură
Prezență online
site web oficial Internet Movie Database
Modifică date / text

Opera

• 1807 - 1809 Blanca din castilia ("Blanca von Castilien");
• 1809: Spartacus ("Spartacus");
• 1809: Alfred cel Mare ("Alfred der Grosse");
• 1817: Străbuna ("Die Ahnfrau");
• 1818: Safo ("Sappho");
• 1821: Lâna de aur ("Das goldene Vlies"), trilogie formată din:
  • Oaspeții ("Der Gastfreund")
  • Argonauții ("Die Argonauten")
  • Medeea ("Medea");
• 1823: Norocul și sfârșitul regelui Otokar ("König Ottokars Glück und Ende");
• 1826: Un servitor credincios și stăpânul său ("Ein treuer Diener seines Herrn");
• 1827: Poezii ("Gedichte");
• 1831: Valurile mării și ale dragostei ("Des Meeres und der Liebe Wellen");
• 1834: Un vis, o viață ("Der Traum, ein Leben");
• 1835: "Tristia ex Ponto"
• 1838: Vai de cel ce minte ("Weh dem, der lügt");
• 1847: Libussa ("Libussa");
• 1848: Jucătorul sărman ("Der arme Spielmann");
• 1848: "Ein Bruderzwist im Hause Habsburg";
• 1848: Estera ("Esther");
• 1851: Evreica din Toledo ("Die Jüdin von Toledo").