Giovanni Domenico Cassini

Giovanni Domenico Cassini, cunoscut și ca Gian Domenico Cassini sau Jean-Dominique Cassini, (n. 8 iunie 1625, Perinaldo, Liguria, Italia – d. 14 septembrie 1712, Paris, Regatul Franței) a fost un matematician, astronom, inginer și astrolog italo-francez.

Giovanni Domenico Cassini
Date personale
Născut	8 iunie 1625[1][2][3][4][5] Perinaldo, Liguria, Italia[6]
Decedat	14 septembrie 1712 (87 de ani)[1][2][3][4][5] Paris, Regatul Franței[6]
Înmormântat	église Saint-Jacques-du-Haut-Pas[*][[église Saint-Jacques-du-Haut-Pas (church located in Paris, in France)|​]]
Căsătorit cu	Geneviève de Laistre[*][[Geneviève de Laistre |​]] (din 1674)[7]
Copii	Jacques Cassini
Ocupație	selenographer[*][[selenographer (profession)|​]] topograf[*]​ matematician astronom inginer astrolog[*]​ biolog
Limbi vorbite	limba franceză[3]
Activitate
Domiciliu	château de Fillerval[*][[château de Fillerval (Castle in France)|​]]
Alma mater	Universitatea din Bologna[7] osservatorio di Panzano[*][[osservatorio di Panzano (17th-century Italian space observatory)|​]][8][7] chiesa del Gesù e dei Santi Ambrogio e Andrea[*][[chiesa del Gesù e dei Santi Ambrogio e Andrea (church in Genoa, Italy)|​]][7][9]
Organizație	Universitatea din Bologna[7] Observatorul din Paris[7]
Rude	César-François Cassini de Thury Dominique, conte de Cassini Alexandre Henri Gabriel de Cassini[*][[Alexandre Henri Gabriel de Cassini (botanist francez)|​]]
Premii	Membru al Societății Regale[*]​ (1672)[7]
Semnătură
Modifică date / text

Pentru alte persoane cu numele Cassini, vedeți Cassini (dezambiguizare).

Fiul său, Jacques Cassini, a fost, de asemenea, un cunoscut astronom francez.

Biografie

Originară din Italia, familia sa s-a stabilit în Franța în timpul regelui Ludovic al XIV-lea.

A studiat la Vallebone, apoi la colegiul iezuit din Genova, unde l-a avut ca profesor pe Caselli. Lucrarea sa de doctorat a fost condusă de matematicianul iezuit Francesco Maria Grimaldi la Universitatea din Bologna.

A fost profesor la Bologna și la Paris și primul director al Observatorului din Paris (între 1671-1712), construit de Jean-Baptiste Colbert. A fost membru al Academiei de Științe a Franței.

A fost secretar de ambasadă la curtea lui Ludovic al XIV-lea. În 1650 îl cunoaște pe Bonaventura Cavalieri, creatorul metodei indivizibilelor.

În ultimii ani din viață și-a pierdut vederea.

Contribuții

A descoperit patru sateliți ai lui Saturn și Jupiter, a studiat traiectoriile acestora. și a dat prima definiție valabilă a paralaxei Soarelui. A participat la o expediție în Cayenne pentru determinarea paralaxei planetei Marte și, împreună cu Jean Richer, a determinat distanța Marte - Pământ.

Ca și Giovanni Alfonso Borelli și Robert Hooke, a susținut că forma traiectoriilor cometelor este eliptică sau parabolică.

A studiat cometele care au apărut în anii 1577, 1665 și 1680 și a presupus că este vorba de una și aceeași, adică ceea ce ulterior va fi denumită cometa Halley.

A descoperit curba numită ulterior casionidă, ca loc geometric format din două ovale, din care, în caz particular, se obține lemniscata.

Scrieri

• 1669: Nouvelle manière géométrique et direct de trouver les apogées, les excentricitées et les anomalies du mouvement de planètes
• Tables des satellites des Jupiter.