Județul Arad

județ în România From Wikipedia, the free encyclopedia

Județul Arad
Remove ads

Județul Arad este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ, Județul Arad cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu), 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.

Mai multe informații Coordonate: 46°22′N 21°48′E ({{PAGENAME}}), Țară ...

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Thumb
Steagul județului Arad
Remove ads

Populația

Thumb
Harta etnică a Județului Arad, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Județul Arad - evoluția demografică

0100.000200.000300.000400.000500.000600.0001930195619772002populațiePopulația istorică din Județul Arad


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.[necesită citare]

După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1]

  • Români: 84,72%
  • Maghiari: 10,45%
  • Țigani/Romi: 1,94%
  • Slovaci: 1,18%
  • Germani: 0,87%
  • Ucraineni: 0,29%
  • Sârbi: 0,19%

În anul 2011 populația județului era formată din următoarele etnii Recensământul Populației și al Locuințelor (2011) Arhivat în , la Wayback Machine.:

  • Români : 343.163 persoane (83,9%)
  • Maghiari: 37.067 persoane (9,1%)
  • Țigani (romi): 16.546 persoane (4%)
  • Slovaci: 4.444 persoane (1,1%)
  • Germani : 2.956 persoane (0,8%)
  • Ucraineni: 1.295 persoane (0,3%)
  • Sârbi: 875 persoane (0,2%)
  • Bulgari: 557 persoane (0,1%)
  • Alte etnii: 1190 persoane (0,3%)
  • Nedeclarați: 0,2% Arhivat în , la Wayback Machine.

Conform Recensământului din 2021 județul Arad are o populație de 410.143 locuitori dintre care români 317.713 (77,46%), maghiari 25.731 (6.27%), romi 16.747 (4,08%), slovaci 3.310 (0,81%), germani 2.000 (0,49%), ucraineni 941 (0,23%), bulgari 510 (0,12%), sârbi 510 (0,12%), alte etnii 1.380 (0,35%) și necunoscută 41.301 (10,07)%.[2]

Remove ads

Geografie

Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Panonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Județul se învecinează:

Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii coboară în trepte dinspre est spre vest:

  • Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
  • Altitudinea maximă: Vârful Găina 1486 m (aflat la întretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-Moma
  • Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
  • Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

Arii Protejate

Rețeaua hidrografică

  • Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
  • Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
  • Crișul Negru cu afluentul său Teuz
  • Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).
Remove ads

Politica

Thumb
Harta politică a județului, conform alegerilor locale din 2024.

Județul Arad este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[3]

Mai multe informații Partid, Consilieri ...

Diviziuni administrative

Metropola Arad – Timișoara

Thumb
Zonele metropolitane din România. Conurbația TimișoaraArad (Vest) este cea mai mare aglomerare urbană pe axa BucureștiBudapestaBelgrad (peste 800.000 de locuitori) - o zonă de polarizare cu impact direct asupra dezvoltării economice și urbane din Europa Centrală și de Est

În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Arad – Timișoara, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.[4]

Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.[5]

Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa BucureștiBudapestaBelgrad.[6]

Localități

Județul este format din 78 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 9 orașe și 68 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Arad.

Mai multe informații Stemă, Nume ...
Remove ads

Economie

Împreună cu Județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni din România. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.

Agricultura

Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.

Industria

Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:

  • Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1
  • Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura municipiului Arad
  • Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare

Industriile predominante din județ sunt:

  • Industria alimentară
  • Industria textilă
  • Industria de componente și accesorii auto
  • Industria prelucrării lemnului

Parcul fotovoltaic

O companie din Spania construiește la Sebiș cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 100.000.000 Euro.

Turism

Monumente istorice

Principalele destinații turistice sunt:

Festivaluri

Festivalul de Muzică de la Sebiș are loc anual în luna iunie începând cu anul 1999.

De asemenea, Festivalul Clătitelor (gastronomic) de la Moneasa

Edificii religioase

Etnografie

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

Remove ads

Note

Bibliografie

Lectură suplimentară

Vezi și

Legături externe

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads