Karula

Karula este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC^[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA^[2]) din Estonia întinsă pe o suprafață de 13.258,8 ha, integral pe uscat.

Karula
Poziția	Estonia
Coordonate	57°42′32″N 26°29′36″E ({{PAGENAME}})57.7089; 26.4933
Cod Natura 2000	EE0080671
Modifică date / text

Localizare

Centrul sitului Karula este situat la coordonatele 57.7089°N 26.4933°E ({{PAGENAME}})57.7089; 26.4933.

Înființare

Situl Karula a fost declarat sit de importanță comunitară în aprilie 2004 pentru a proteja 4 specii de plante și 15 specii de animale. Alte tipuri de protecție:

• arie de protecție specială avifaunistică (în aprilie 2004)^[2]
• arie specială de conservare (în aprilie 2010)^[1][3][4]

Biodiversitate

Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 22 de habitate naturale: Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conținut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorae), Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Lacuri și iazuri distrofice naturale, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști aluvionare boreale nordice, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pajiști din zone de pădure fino-scandinave, Turbării active, Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion, Mlaștini alcaline, Taiga vestică, Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies, Păduri de conifere pe eskere fluvioglaciare sau legate la acestea, Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).^[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:^[3]

• plante (4): turiță (Agrimonia pilosa), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), moșișoare (Liparis loeselii), dedițelul (Pulsatilla patens)
• păsări (8): minunița (Aegolius funereus), rață mare (Anas platyrhynchos), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cristeiul de câmp (Crex crex), muscar (Ficedula parva), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix tetrix), cocoș de munte (Tetrao urogallus)
• mamifere (1): vidră de râu (Lutra lutra)
• nevertebrate (4): Dytiscus latissimus, Graphoderus bilineatus, libelule (Leucorrhinia pectoralis), fluturele purpuriu (Lycaena dispar)
• pești (2): zvârluga (Cobitis taenia), țipar (Misgurnus fossilis)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 4 specii de plante, 3 specii de păsări.^[3]