Loing
From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Loing este un râu din Franța, afluent stâng al Senei, al cărui curs, lung de 143 km[3], traversează departamentele Yonne, Loiret și Seine-et-Marne.
Remove ads
Geografie
Își are izvorul la Treigny-Perreuse-Sainte-Colombe și străbate Puisaye și Gâtinais (constituind într-un fel „coloana vertebrală” a acesteia), trecând prin Saint-Fargeau, Châtillon-Coligny, Montargis, Nemours și Moret-Loing-et-Orvanne (puțin înainte de confluența sa cu Seine).
Jean-Baptiste d’Omalius a emis în 1828 ipoteza conform căreia schimbări importante în cursul Loire ar fi putut surveni în regiunea Gien, făcând din Loing albia vechiului traseu al Loire spre Sena. La o epocă dificil de stabilit, un accident geologic a provocat deplasarea spre vest, către ocean, a cursului fluviului. Loing de astăzi reprezintă, așadar, vestigiul acestui parcurs primitiv[4].
Cursul Loing a rămas navigabil până în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea, în jurul mijlocului secolului al XVIII-lea, asigurând existența a sute de familii (cărăuși pe apă, marinari, plutăritori, viticultori, încărcători) de-a lungul albiei sale. Principalele mărfuri transportate erau: textile, subproduse ale viței-de-vie (vin, oțet) și ale pădurii (lemn, fructe).
Neregularitatea debitului Loing (astăzi atenuată datorită construirii a numeroase bazine de retenție) a condus foarte devreme la canalizarea cursului său, apoi la dublarea acestuia prin lucrări de artă: canalul Briare, la începutul secolului al XVII-lea, care părăsea Loara la Briare pentru a ajunge la Loing la Rogny și îi urma cursul până la joncțiunea, puțin după Montargis, cu canalul Orléans (astăzi dezafectat) și canalul Loing (construit în anii 1720, care preia cursul și urmează râul până la confluența sa cu Seine, la limita comunelor Saint-Mammès și Moret-Loing-et-Orvanne).
Remove ads
Comune traversate
În cadrul celor trei departamente următoare, râul Loing traversează treizeci și opt de comune[3]:
- În Yonne
- Treigny-Perreuse-Sainte-Colombe ~ Saint-Sauveur-en-Puisaye ~ Moutiers-en-Puisaye ~ Saint-Fargeau ~ Saint-Martin-des-Champs ~ Saint-Privé ~ Bléneau ~ Rogny-les-Sept-Écluses
- În Loiret
- În Seine-et-Marne
- Château-Landon ~ Souppes-sur-Loing ~ La Madeleine-sur-Loing ~ Bagneaux-sur-Loing ~ Nemours ~ Saint-Pierre-lès-Nemours ~ Darvault ~ Moncourt-Fromonville ~ Grez-sur-Loing ~ Bourron-Marlotte ~ La Genevraye ~ Montigny-sur-Loing ~ Moret-Loing-et-Orvanne ~ Saint-Mammès ~ Champagne-sur-Seine.
Toponime
Loing a dat numele său hidronimic următoarelor unsprezece comune: Sainte-Colombe-sur-Loing, Dammarie-sur-Loing, Conflans-sur-Loing, Châlette-sur-Loing, Fontenay-sur-Loing, Souppes-sur-Loing, La Madeleine-sur-Loing, Bagneaux-sur-Loing, Grez-sur-Loing, Montigny-sur-Loing și Moret-sur-Loing.
Bazin hidrografic
Râul Loing traversează șaptesprezece zone hidrografice (unități parcelare ale unui bazin hidrografic), însumând o suprafață totală de 4.182 km²[3]. Acest bazin hidrografic este alcătuit în proporție de 72,43 % din „teritorii agricole”, 23,39 % din „păduri și medii seminaturale”, 3,76 % din „teritorii artificializate”, 0,37 % din „suprafețe de apă” și 0,05 % din „zone umede”[3].
Organism de gestionare
Organismul de gestionare este SIVLO, respectiv Syndicat mixte de la vallée du Loing, creat la 23 mai 1950 și având sediul la Montargis.
Remove ads
Etimologie
Forma cea mai veche atestată este Lupa, în secolul al VII-lea (Dictionnaire topographique de l’Yonne), de pus în legătură cu latinescul Lupia („Lippe”). În anul 1227 apare grafia Louain. A. Dauzat a propus o formă galică lok- sau low- (Revue Internationale d’Onomastique, 1954).
Este posibil ca numele râului să fie apropiat de un termen galic care însemna „fiară”. În bretona modernă, loen înseamnă „fiară”, „animal de povară”, iar în galeza modernă llwyn.
O altă explicație îl leagă de franceza veche leu („lup”), ipoteză susținută de existența la Moret a prioratului Pont-Loup[5]. Prin urmare, s-a considerat că sensul inițial ar fi fost „lupoaică”. Totuși, se poate ridica întrebarea de ce râuri liniștite ar fi fost denumite „lupoaică”.
Afluenți
Loing este alimentat de următorii afluenți, de-a lungul cursului său în aval de la izvor.
Remove ads
Hidrologie
Râul Loing la Épisy
Debitul râului Loing a fost monitorizat pe o perioadă de 60 de ani, între 1949 și 2008, la Épisy, localitate din departamentul Seine-et-Marne, situată la aproximativ 10 km de confluența sa cu Sena. Bazinul hidrografic al râului în acest punct este de 3.900 km², dintr-un total de 4.182 km²[3]. Datele prezentate se referă, prin urmare, la 94 % din întregul bazin hidrografic (lipseau efectiv doar datele pentru bazinul Orvanne[22]).
Debitul mediu interanual, al râului Loing în acest punct este de 18,3 m³/s.
Râul prezintă fluctuații sezoniere puternice ale debitului, tipice pentru râurile din sudul bazinului Senei, care se regăsesc și în bazinul Yonne (Yonne, Armançon(d)), dar cu un debit mult mai redus pentru Loing și afluenții săi, din cauza precipitațiilor foarte atenuate. Ape mari apar cel mai frecvent iarna, ridicând debitul mediu lunar între 23 și 33,3 m³/s, între lunile decembrie și aprilie inclusiv (cu un maxim în februarie), iar ape mici în timpul verii, între iulie și octombrie, cu scăderea debitului mediu lunar până la 8,00 și 7,97 m³/s în lunile august și septembrie, ceea ce rămâne confortabil. Totuși, aceste medii lunare ascund variații mult mai importante pe perioade scurte.
Seceta sau ape mici
În timpul secetei, VCN3 poate scădea până la 3,2 m³/s, în cazul unei perioade uscate quinquennale, ceea ce rămâne totuși destul de ridicat.
Inundații
Inundațiile pot fi semnificative și apar destul de frecvent. QIX 2 și QIX 5 sunt, respectiv, 99 și 150 m³/s. QIX 10 este de 190 m³/s. QIX 20 și QIX 50 ating, respectiv, 220 și 270 m³/s.
Debitul instantaneu maxim înregistrat a fost de 315 m³/s la 11 ianuarie 1982, în timp ce valoarea medie zilnică maximă era de 296 m³/s în aceeași zi. Din aceste date se poate concluziona că inundația din ianuarie 1982, menționată anterior, a avut un nivel mai ridicat decât cel cincinal, poate chiar centennial, fiind în orice caz un eveniment excepțional.
În comparație, QIX 10 al râului Eure la Cailly-sur-Eure este de 90 m³/s pentru un bazin de 4.598 km², în timp ce QIX 50 este de 120 m³/s. QIX 10 și QIX 50 pentru bazinul Loing sunt mai mult decât duble față de cele ale Eurei, deși bazinul acesteia este puțin mai întins, iar cele două bazine sunt relativ apropiate.
Inundația din 2016
Între 30 mai și 2 iunie 2016, în urma unui episod de precipitații excepționale asupra bazinului parizian, Loing a cunoscut, ca toți afluenții din sudul bazinului Senei, un episod de inundație excepțională. Inundația râului Loing a fost calificată drept „istorică” de către serviciul de prevenire a inundațiilor Seine moyenne – Yonne – Loing: nivelurile înregistrate au depășit maximele cunoscute anterior din inundația din 1910 și au provocat, printre altele, inundarea mai multor orașe, inclusiv Montargis, Châlette-sur-Loing, Nemours, Souppes-sur-Loing și Moret-sur-Loing, inundarea unor porțiuni de drumuri din Loiret și Seine-et-Marne, și plasarea acestor două departamente sub avertizare meteorologică roșie pentru mai mult de patruzeci și opt de ore. Satul Montigny-sur-Loing a fost, de asemenea, puternic afectat, deoarece Loing a atins centrul localității și a afectat numeroase locuințe.
Alimentarea cu apă a Parisului – Apeductul Loing și Lunain
O parte din apele unor afluenți ai Loingului alimentează orașul Paris cu apă potabilă. Această apă este transferată la Paris prin apeductul Loing și Lunain, care completează apeductul Vanne.
Acest apeduct urmează parțial traseul apeductului Vanne. Cel din urmă este reunit cu apeductul Loing și Lunain în pădurea Fontainebleau, în cartierul Croix du Grand-Maître, la mai puțin de doi kilometri sud-est de Avon. Apele sunt ridicate de uzina de pompare Sorques din Montigny-sur-Loing, alimentată cu energie de la o cădere de apă a Loingului. Astfel, apele sunt aduse la altitudinea de 92 de metri, după care sunt dirijate spre nord prin pădure. Cele două apeducte continuă apoi paralel până la Paris.
Însă, fiind construit la începutul secolului al XX-lea, apeductul Loing nu are deloc aceeași înfățișare ca apeductul Vanne, mai vechi. El este, de cele mai multe ori, îngropat. La Cachan, unde trece – asemenea apeductului Vanne – spre rezervorul Montsouris, traversează valea Bièvre printr-un pod-sifon cu mai multe trepte, situat mai la sud decât celebrul pod-apeduct al Vannei.
Apele astfel transportate provin din izvoarele de la Chaintreauville (236 până la 248 litri pe secundă) și de la Joie la Saint-Pierre-lès-Nemours, de la Villemer (33 până la 76 litri pe secundă), de la Saint-Thomas (60 litri pe secundă), precum și din izvoarele des Bignons și du Sel de la Bourron. Împreună, aceste izvoare furnizează în medie aproximativ 51.000 m³ pe zi, adică 390 litri pe secundă[23].
Remove ads
Istorie
În timpul bătăliei Franței (1940), prefectul Langeron a ordonat evacuarea unei părți a arhivelor prefecturii de poliție din Paris cu ajutorul șlepurilor cu aburi. Una dintre acestea a urmat cursul Senei, apoi pe cel al Loingului, unde a rămas blocată. Pentru a împiedica ca arhivele să cadă în mâinile Wehrmacht, unul dintre cele două șlepuri a fost scufundat. Celălalt a ajuns până la Roanne[24].
Obiective turistice
Numeroase obiective turistice se află de-a lungul Loingului și în împrejurimi, printre care:
- Ținutul Puisaye, cu satele și obiectivele din Sainte-Colombe-sur-Loing, Saint-Sauveur-en-Puisaye, șantierul medieval de la Guédelon (Treigny), castelul din Saint-Fargeau și lacul Bourdon, Bléneau și cele șapte ecluze de la Rogny-les-Sept-Écluses;
- în sudul Gâtinais: castelul din Châtillon-Coligny, ruinele galo-romane de la Montbouy;
- în centrul Gâtinais: orașele și satele Montargis, Ferrières-en-Gâtinais și Dordives;
- în nordul Gâtinais: orașele și satele Château-Landon, Nemours și Moret-sur-Loing.
Remove ads
Picturi
Numeroși pictori au reprezentat Loingul. Printre aceștia:
- Alfred Sisley: Rives du Loing, effets d’automne (1881); Pont de Moret l’été (1888); Le long du Loing près de Moret (1892);
- William Lamb Picknell(d): Rives du Loing (între 1894 și 1897); Matin sur le Loing à Moret (circa 1895).
Alfred Sisley: Rives du Loing, effets d'automne (1881)
Alfred Sisley: Pont de Moret l'été (1888).
Alfred Sisley: Le long du Loing près de Moret (1892).
Remove ads
Note
Vezi și
Legături externe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads