Magazin istoric pentru Dacia
revistă istorică românească From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Magazin istoric pentru Dacia a fost o revistă istorică românească care a apărut pentru prima dată în 1845, avându-i ca editori pe August Treboniu Laurian (35 de ani) și Nicolae Bălcescu (24 de ani). Aici apar tipărite pentru prima oară cronici muntenești și moldovenești.[1] Revista s-a adresat românilor din toate cele trei principate. Articolele acestei reviste au promovat un punct de vedere naționalist privind vechimea, continuitatea și unitatea românilor din Transilvania, Moldova și Muntenia.[2]
Remove ads
Apariție
Revista Magazin istoric pentru Dacia a avut în total cinci numere publicate: un tom în 1845, două tomuri în 1846 și alte două tomuri în 1847-1848, cu un total de peste 3 000 de pagini. Apariția primului tom a fost salutată la 16 iulie 1845 în Foaie pentru minte, inimă și literatură și de Gheorghe Asachi în Albina românească.[1]
Magazin istoric pentru Dacia a apărut în 1845, când și-a încetat apariția Arhiva românească — prima revistă periodică istorică românească (1840 - 1845), publicată la Iași de Mihail Kogălniceanu.[1]
Remove ads
Conținut
Laurian și Bălcescu, care aveau fiecare numeroase cărți de istorie, au hotărât să publice în revistă hrisoave, urice, cronici, date despre monumente arheologice și arhitectonice grupate în șase secțiuni:
- Cronicarul românesc;[1]
- Diplomaticul românesc (secțiunea actelor oficiale autentice);[1]
- Memoratoriul dacian (texte din autori vechi, greci, latini, bizantini, precum și din autori medievali);[1]
- Inscriptoriul dacian (inscripții arheologice și istorice);[1]
- Dizertatoriul istoric (studii de cronologie, geografie și etnografie);[1]
- Buletin bibliografic și critic.[1]
În tomul al II-lea a apărut prima ediție a Cronicii lui Radu Greceanu, la paginile 129–176, 193–228 și 321– 354. La baza ei a stat un manuscris cu multe lipsuri (manuscrisul 59 al Filialei din Cluj a Academiei Române, fondul Blaj), care cuprinde doar 48 de capitole din operă. Bălcescu a comparat textul probabil cu manuscrisul 112 al Filialei din Cluj a Academiei Române, fondul Blaj, schimbând uneori arbitrar textul.[3]
Remove ads
Note
Vezi și
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads