Michel Chasles

Michel Floréal Chasles (n. 15 noiembrie 1793, Épernon, Centre-Val de Loire, Franța – d. 18 decembrie 1880, Paris, A Treia Republică Franceză) a fost un matematician francez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în geometria proiectivă.

Michel Chasles
Date personale
Nume la naștere	Floréal Chasles
Născut	15 noiembrie 1793[1][2][3][4][5] Épernon, Centre-Val de Loire, Franța[6][7]
Decedat	18 decembrie 1880 (87 de ani)[1][2][4][5][8] Paris, A Treia Republică Franceză[7][6][9][10]
Înmormântat	cimetière Saint-Chéron[*][[cimetière Saint-Chéron (cemetery located in Eure-et-Loir, in France)|​]] (1881)[11] Cimitirul Père-Lachaise (1880–1881)[12][13]
Părinți	Charles-Henri Chasles[*][[Charles-Henri Chasles (politician francez)|​]][14]
Frați și surori	Adelphe Chasles[*][[Adelphe Chasles (politician francez)|​]][14]
Cetățenie	Franța
Ocupație	matematician istoric al matematicii[*]​ fizician cadru didactic universitar[*]​ geometrician[*]​
Locul desfășurării activității	Chartres[15] Paris[15]
Limbi vorbite	limba franceză[2][16]
Activitate
Domeniu	geometrie geometrie proiectivă analiză armonică
Instituție	universitate din Paris[7] École polytechnique[7]
Alma Mater	École polytechnique[7][17] Lycée Louis-le-Grand[7]
Organizații	Societatea Regală din Londra Academia Franceză de Științe Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]​ Academia Regală Suedeză de Științe Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Academia Rusă de Științe Academia de Științe din Berlin Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*]​ Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​ Academia de Științe din Torino[*]​[18] Société archéologique d'Eure-et-Loir[*][[Société archéologique d'Eure-et-Loir (Learned society of France)|​]]
Conducător de doctorat	Siméon Denis Poisson[19]
Doctoranzi	Jean Gaston Darboux[20] Hubert Anson Newton[*]​[17] Lighin, Valerian Nikolaevici[*][[Lighin, Valerian Nikolaevici (matematician rus)|​]][17]
Cunoscut pentru	Chasles' theorem[*][[Chasles' theorem (pagină de dezambiguizare Wikimedia)|​]] Aperçu historique sur l'origine et le développement des méthodes en géométrie[*]​
Premii	Medalia Copley (1865)[21] Comandor al Legiunii de Onoare[*]​ (din 1866) Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*]​ (1864)[22] membru străin al Royal Society[*]​ (15 iunie 1854)[23] cele 72 de nume de pe Turnul Eiffel[24]
Semnătură
Modifică date / text

Biografie

După absolvirea Școlii Politehnice din Paris (1814), a ocupat funcția de agent de schimb, apoi a devenit asociat și pe urmă proprietar al unei case de schimb. Eșecul în afaceri îl determină să se dedice studiului și mai ales geometriei moderne, căreia avea să îi dea o mare dezvoltare.

Contribuții

Chasles a studiat operele lui Apoloniu din Perga, Arhimede și Pappus, din care s-a inspirat asupra creațiilor sale ulterioare. Obiectul primelor sale lucrări îl constituie teoria suprafețelor de gradul al II-lea (1815), care i-a adus un renume. Astfel, a stabilit numeroase proprietăți metrice ale diametrilor conjugați ai elipsei și elipsoidului și a studiat din diverse puncte de vedere proprietățile normalelor.

Una dintre cele mai cunoscute realizări ale sale o constituie teorema care avea să îi poarte numele, teorema lui Chasles, care are aplicații remarcabile în geodezia fizică. I se mai atribuie așa-numita relație a lui Chasles, deși aceasta era cunoscută și utilizată anterior lucrărilor sale.

Chasles a inventat termenul omotetie. Marele matematician are de asemenea contribuții valoroase la studiul omografiilor. Alt termen matematic introdus este cel de raport anarmonic (sau biraport a patru puncte coliniare). A stabilit diverse teoreme pe care apoi Poncelet le-a folosit în tratatul său despre proprietățile proiective ale figurilor. Chasles a fost primul care a aplicat la elipsoid transformările afine.

Studiind conicele, Chasles demonstrează următoarea propoziție: "Dându-se cinci conice într-un plan (elipse, parabole sau hiperbole), există 3264 conice tangente la acestea (reale sau complexe)".

Chasles a dat o demonstrație geometrică modului de generare al hiperboloidului cu o pânză, printr-o linie dreaptă.

A făcut cercetări referitoare la conicele omofocale și la conicele limită care figurează într-un sistem omofocal. A dat o extensiune modernă teoriei involuției și a demonstrat că involuția este o omografie particulară. A stabilit baza unei noi teorii a secțiunilor conice.

În 1837, Chasles a dat o nouă soluție problemei trisecțiunii unghiului cu ajutorul hiperbolei.

A stabilit teoreme interesante în legătură cu calculul vectorial.

Scrieri

• 1837: Aperçu historique sur l'origine et le développement des méthodes en géométrie
• 1837: Mémoire de géométrie sur deux principes généraux de la science : la dualité et l'homographie
• 1843: Histoire de l'Arithmétique, în care a analizat diverse tratate, în special pe acela al lui Gerbert d'Aurillac și a stabilit originea pitagoreică a sistemului de numerație actual, care se considera exclusiv de la arabi.
• 1852: Traité de géométrie supérieure
• 1860: Les Trois Livres de Porismes d'Euclide, rétablis pour la première fois, d'après la notice et les lemmes de Pappus
• 1865: Traité des sections coniques, faisant suite au Traité de géométrie supérieure.

Aprecieri și distincții

Chasles a ridicat geometria la rang de analiză.

Numele său este gravat pe Turnul Eiffel. Colegiul din orașul său natal, Épernon, îi poartă numele. În 1865 i s-a decernat Medalia Copley. A mai primit alte premii din partea Academiei Franceze de Științe (1839) și a Royal Society (1854).

Biografia lui Chasles a fost scrisă de Bertrand, care l-a numit împăratul geometriei.