Neptun (zeu)
zeu roman al apei și al oceanelor From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Neptun (în latină Neptūnus,Poseidon [nɛpˈtuːnʊs]) a fost zeul apelor și mărilor[2] în religia romană. El este omologul zeului grec Poseidon.[3] Potrivit tradiției de influență grecească, Neptun era fratele lui Jupiter și Pluto; frații stăpâneau Cerul, lumea pământească și lumea subterană.[4] Salacia a fost soția lui.
Reprezentările lui Neptun în mozaicurile romane, mai ales cele din Africa de Nord, sunt influențate de convențiile elenistice.[5] Neptun a fost probabil asociat inițial cu izvoarele de apă dulce.[6] La fel ca și Poseidon, Neptun a fost venerat de romani ca un zeu al cailor, sub numele de Neptunus Equester, fiind considerat un patron al curselor hipice.[7]
Remove ads
Cultul lui Neptun

Teologia lui Neptun poate fi reconstruită numai până la un anumit grad, deoarece el a fost identificat, de foarte devreme, cu zeul grec Poseidon: prezența lui în ceremonia lectisternium în anul 399 î.Hr. atestă acest fapt.[8] O astfel de identificare poate fi fundamentată pe relația strictă dintre teologiile latină și greacă ale celor două zeități.[9] S-a susținut că popoarele indo-europene, care nu aveau cunoștințe directe referitoare la mare deoarece proveneau din zone îndepărtate de mare, au reluat teologia unei zeități htonice sau a unei zeități care patrona apele dulci ca zeu al mării.[10] Această caracteristică a fost păstrată deosebit de bine în cazul lui Neptun, care a fost cu siguranță un zeu al izvoarelor, lacurilor și râurilor, înainte de a deveni și zeul mării, așa cum rezultă din descoperirile a numeroaselor inscripții din apropierea unor astfel de locuri geografice. Gramaticianul Servius a precizat, de asemenea, în mod explicit că Neptun este responsabil cu toate râurile, izvoarele și apele. El este, de asemenea, zeul cailor deoarece a lucrat alături de Minerva la fabricarea carului roman.[11]
Poseidon a trecut, pe de altă parte, prin procesul transformării într-un zeu principal al mării încă mai demult, fiind prezentat astfel în Iliada.[12]
În vremurile mai vechi zeului Portunus sau Fortunus i se mulțumea pentru victoriile navale, dar Neptun l-a înlocuit în această calitate cel puțin din secolul I î.Hr. când Sextus Pompeius s-a autodenumit „fiul lui Neptun”.[13] Pentru un timp el a fost venerat în pereche cu Salacia, zeița apei sărate.[14]

Temple
În Roma Neptun a avut doar un singur templu. El se afla lângă Circus Flaminius, pista de curse hipice situată în partea sudică a Campus Martius. Templul exista deja în anul 206 î.Hr.[15] și este reprezentat pe o monedă emisă de Gn. Domitius Ahenobarbus în jurul anului 40 î.Hr. fără îndoială pentru acest personaj istoric s-a ocupat cu restaurarea lui. În templu se afla o celebră sculptură a unui grup marin realizată de Scopas Minore.[16][17] Basilica Neptuni a fost construită ulterior de generalul Agrippa pe locul unde fusese Campus Martius în memoria victoriei navale de la Actium.[18] Această clădire a înlocuit vechiul templu, care înlocuise, la rândul său un altar mai vechi.[19]

Sacrificii
Neptun este unul dintre cei doar patru zei romani cărora era necesar să li se sacrifice tauri, ceilalți trei fiind Apollo, Marte și Jupiter, deși lui Vulcan i s-a permis, de asemenea, să i se ofere un taur roșu și un vițel roșu.[20] Jertfa greșită necesita un piaculum. Tipul jertfei implica o legătură mai strictă între divinitate și lumea pământească.[21]
Remove ads
Note
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads