Ochi compus

Un ochi compus este un organ vizual întâlnit la artropode precum insectele și crustaceele. Poate fi alcătuit din mii de omatidii,^[1] care sunt unități fotoreceptoare minuscule și independente, formate dintr-o cornee, un cristalin și celule fotoreceptoare care disting luminozitatea și culoarea. Imaginea percepută de acest ochi de artropod este o combinație de semnale primite de la numeroasele omatidii, care sunt orientate în direcții ușor diferite. Comparativ cu ochii cu o singură diafragmă, ochii compusi au o rezoluție slabă a imaginii; cu toate acestea, posedă un unghi de vizualizare foarte mare și capacitatea de a detecta mișcarea rapidă și, în unele cazuri, polarizarea luminii.^[2] Deoarece un ochi compus este alcătuit dintr-o colecție de omatidii, fiecare cu propriul cristalin, lumina va intra în fiecare omatidiu în loc să utilizeze un singur punct de intrare. Receptorii individuali de lumină din spatele fiecărei lentile sunt apoi activați și dezactivați datorită unei serii de modificări ale intensității luminii în timpul mișcării sau atunci când un obiect se mișcă, creând un efect de pâlpâire cunoscut sub numele de frecvență de pâlpâire, care este rata la care omatidiile sunt activate și dezactivate - acest lucru facilitează o reacție mai rapidă la mișcare; albinele melifere răspund în 0,01 secunde comparativ cu 0,05 secunde la oameni.

Ochiul compus al unei libelule

Ochiul compus al krillului antarctic, așa cum este fotografiat la unmicroscop electronic