Postumus

Postumus sau Marcus Cassianus Latinius Postumus a fost un legat galic care s-a proclamat împărat în Galia din vara anului 260 până în iunie 269. Aceste date rămân imprecise, deoarece cronologia acestei perioade este dificil de stabilit cu certitudine.

Postumus
Uzurpator roman Împărat al Galilor
Date personale
Nume la naștere	Marcus Cassianus Latinius Postumus
Născut	secolul al III-lea d.Hr. Galia, Luxemburg
Decedat	Iunie 269 Mogontiacum (Gallia Belgica) azi Mainz, Germania
Cauza decesului	omucidere
Copii	Postumus the Younger[*][[Postumus the Younger (possible 3rd century Roman imperial usurper)|​]]
Ocupație	politician
Apartenență nobiliară
Domnie
Domnie	Vara 260 - iunie 269 (~9 ani)
Succesor	Marius
Modifică date / text

Biografie

Antoninianus, emis sub Aureolus, cu efigia lui Postumus. Anul emiterii: 261. Avers: Bust radiat, spre dreapta, drapat și cuirasat. Descriere a reversului: Hercule nud, în picioare, spre dreapta, cu mâna dreaptă sprijinită pe șold, ținând în mâna stângă ghioaga și pielea leului înfășurată în jurul acesteia; ghioaga se sprijină pe o stâncă. Atelier monetar roman: Mediolanum (azi Milano)

De origine incertă, gal sau batav^[1], el este sub Valerian și Gallienus guvernator al unei provincii din Galia (poate Gallia Belgica, dar acest lucru nu este confirmat), când limesul renan este supus unui dublu atac: alemanii invadează Raetia, francii trec Rinul inferior. Împăratul Gallienus organizează apărarea, intervenind el însuși în Raetia și încredințându-i lui Postumus contraofensiva împotriva francilor. Gallienus încredințează protecția Rinului superior, sector intermediar mai calm, fiului său mai mic Saloninus, care primește titlul de Caesar și este asistat de legatul Silvanus.

Postumus îi învinge cu brio pe franci, iar trupele sale entuziaste sunt gata să-l proclame împărat. Gallienus, din precauție, îl numește pe fiul său Augustus, iar Postumus reacționează: atacă Colonia Claudia Ara Agrippinensium, trupele sale îi capturează și îi execută pe Saloninus și Silvanus, fără ca responsabilitatea sa să fie demonstrată. Își ia titlul de împărat în vara anului 260.^[2]

Spre deosebire de alți uzurpatori, Postumus nu mărșăluiește spre Roma pentru a-și confirma titlul în fața Senatului roman. De partea sa, Gallienus este prea ocupat cu alemanii, apoi cu uzurparea lui Regalianus în Panonia. Se stabilește un acord tacit de neagresiune, în avantajul tuturor: Gallienus este eliberat de apărarea Rinului, Postumus controlează fără concurență Britania, Hispania și cea mai mare parte a Galiei, cu excepția unei părți din Gallia Narbonensis, care rămâne fidelă lui Gallienus.^[3]

Postumus creează ceea ce va fi numit Imperiul Galic și își stabilește capitala la Colonia. Cu toate acestea, este exagerat să considerăm acest imperiu ca o rebeliune independentistă celtică sau galică împotriva Romei, așa cum a sugerat Bouvier-Ajam.^[4] Postumus este un gal, dar perfect romanizat: monedele sale sunt conforme cu monedele imperiale, cu inscripții în latină, el creează un senat, numește consuli și se comportă ca un imperator perfect.^[5]

În 268 (sau 269), sfârșitul lui Postumus dovedește gradul de insubordonare care domnea în armatele Imperiului. La începutul anului, Laelianus^[6] s-a revoltat la Mogontiacum (azi Mainz, în Germania). Postumus mărșăluiește spre Mogontiacum și l-a alungat pe Laelianus. Soldații voiau să se răsplătească cu prada jefuind Mogontiacum. Postumus a refuzat să predea astfel un oraș roman și o fortăreață care apăra Rinul. În cursul unei revolte, Postumus a fost masacrat.^[5] Istoria Augustă (în latină, Historia Augusta) îi atribuie un fiu, Postumus cel Tânăr, a cărui existență nu este confirmată de niciun alt autor, nici de monede sau inscripții, și care este considerat una dintre invențiile abundente ale Istoriei Auguste.

Monetărie

La venirea sa pe tron, Postumus dispunea de un stoc monetar important în provincia sa, de două ateliere monetare la Augusta Treverorum (azi Trier, în Germania) și Colonia și de aporturi de argint provenind din Hispania, ceea ce i-a permis, la începutul domniei sale, o politică monetară mai sănătoasă decât cea a lui Gallienus. El emite aurei foarte frumoși și, până în 268, antoninieni mai grei și de o calitate mai bună decât cei ai lui Gallienus. El a încercat să susțină moneda de bronz prin crearea unui sesterț dublu, puțin mai greu decât sesterțul normal (22 de grame față de 20 de grame) și recunoscut prin coroana radiată pe care o poartă în locul laurilor imperiali tradiționali. Această experiență a fost un eșec și s-a încheiat în 262. Rapid, cheltuielile militare în continuă creștere și inflația galopantă care afectează întregul Imperiu provoacă în Galia multiplicarea atelierelor monetare „secundare”, care fabrică monedă falsă. Antoninienii și bronzurile imitate, de calitate mediocră și din aliaje de proastă calitate, au fost emise în număr foarte mare, accelerând tendința inflaționistă.^[7]

• 
  Sesterț dublu, emis de Postumus, prin 261
• 
  Antoninianus, cu coroană radiată, emis de Postumus
• 
  Aureus emis de Postumus, prin 263
• 
  Aureus emis de Postumus, reprezentare rară, din față, prin 268

Temele reprezentate pe reversul monedelor sunt cele ale unei epoci de război, cu victorii sau revenirea la fericire. Postumus a emis și monede dedicate lui Hercule din Deusone, ceea ce ar dovedi existența unui templu sau a unui cult localizat.^[8] În schimb, deducerea că Postumus s-a născut la Diessen^[9], identificat cu Deusone^[10], nu este decât un detaliu imaginar din romanul istoric In het licht van Omega al lui Guus van Hemert.^[11]

Bornă miliară

Bornă miliară, cu numele lui Postumus (cca. 261-269), descoperită în Vitoria-Gasteiz, Spania. Poartă inscripția: [I]MP(ERATORI) CAE[S(ARI)] [M]ARCO CA[SSIJANO] LAT[IN]IO POSTUMO AUG(USTO).

La muzeul din Dieulouard (Meurthe-et-Moselle, Franța) se poate vedea un bornă miliară găsită pe situl vechiului oraș galo-roman Scarpone (sau Scarponne, la jumătatea distanței dintre Metz și Nancy), care poartă numele lui Postumus și datează din perioada în care acesta era împărat al Galiei.