Primo Levi

Primo Levi (n. 31 iulie 1919, Torino, Italia – d. 11 aprilie 1987, Torino, Italia) a fost un scriitor și chimist italian, care a fost martor al ororilor naziste și supraviețuitor al Holocaustului. În opera sa autobiografică Mai este oare acesta un om? și-a descris experiențele din lagărul de la Auschwitz.

Primo Levi
Primo Levi (1950)
Date personale
Nume la naștere	Primo Levi
Născut	31 iulie 1919[1][2] Torino, Italia[2][3][4][5][6]
Decedat	11 aprilie 1987 (67 de ani)[7][8][9][10][11] Torino, Italia[4][5][12][2]
Înmormântat	Cimitero Monumentale di Torino[*][[Cimitero Monumentale di Torino (cemetery in the Italian municipality of Turin)|​]]
Cauza decesului	moarte accidentală[*]​
Căsătorit cu	Lucia Morpurgo[*]​
Cetățenie	Italia (18 iunie 1946–11 aprilie 1987)[13]  Regatul Italiei (31 iulie 1919–18 iunie 1946)[5]
Religie	ateism iudaism
Ocupație	chimist poet politician scriitor romancier[*]​ scriitor de literatură științifico-fantastică[*]​ autobiograf[*]​ filozof traducător eseist
Limbi vorbite	limba italiană[5][14][15]
Activitate
Domiciliu	Torino
Alte nume	Damiano Malabaila[4][16][17]
Alma mater	Universitatea din Torino[2] Liceo Classico Massimo D'Azeglio[*][[Liceo Classico Massimo D'Azeglio (classical lyceum in Torino in the province of Torino (Italy))|​]][2]
Partid politic	Partidul Acțiunii (Italia)[*]​
Rude	Simona Levi[*]​
Premii	Premiul Strega (1967) Premiul Viareggio (1982) Premiul Bagutta (1967) premiul Feltrinelli[*]​ Grawemeyer Award for Music Composition[*][[Grawemeyer Award for Music Composition (American composition award given annually by the University of Louisville (1985-))|​]] (1997) Premio Campiello[*][[Premio Campiello (Italian literary award)|​]] (1963)
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Copilăria

Primo Levi a crescut în Torino, într-o familie de evrei liberali. Tatăl său, Cesare, a lucrat pentru firma Ganz și a petrecut o mare parte a timpului său de lucru în străinătate, în Ungaria. Cesare a fost un cititor pasionat și autodidact. Mama sa, Ester „Rina” Luzzati, a fost educată la Institutul Maria Letizia, vorbea fluent franceza și cânta la pian. Căsătoria lor a fost aranjată de tatăl Rinei, care le-a dat „casa familiei”, apartamentul de pe Via Re Umberto unde Primo Levi s-a născut, a trăit cea mai mare parte a vieții sale și a murit.

Sora sa, Anna Maria, s-a născut în 1921. Ei au fost apropiați pe tot parcursul vieții lor.

În 1925 Levi a urmat studiile școlii primare Felice Rignon din Torino.

Al Doilea Război Mondial și Auschwitz-ul

În toamna anului 1943 Levi s-a alăturat Rezistenței italiene. În decembrie 1943 a fost capturat de milițiile fasciste și, dat fiind faptul că era evreu, a fost internat în lagărul de la Fossoli de lângă Modena. Ulterior, în februarie 1944, alături de ceilalți deținuți din lagăr, a fost deportat la Auschwitz. A supraviețuit până la eliberarea lagărului de către Armata Roșie, iar în 1945 a fost repatriat în Italia, după o lungă călătorie prin toată Europa, pe care a descris-o în cartea Armistițiul.

Moartea

A murit la 11 aprilie 1987, căzând în gol în casa scărilor de la etajul al treilea al locuinței sale. Unii dintre biografii săi sunt de părere că scriitorul s-a sinucis, date fiind episoadele de depresie ce au precedat moartea acestuia. Această teorie este însă contestată pe următoarele baze: nu s-a găsit niciun bilet care să explice gestul său, un chimist ca Primo Levi ar fi putut alege o metodă mult mai sigură și mai simplă pentru a-și curma viața decât aruncarea în gol și scriitorul avea proiecte concrete de viitor.

Traduceri în limba română

• Povestirea Mimetizatorul de Damiano Malabaila (pseudonimul lui Primo Levi) (prima dară apărută în CPSF 297/1967; traducere a povestirii „Alcune applicazioni del Mimete” de către Iancu G. Bîrlădeanu), republicată în Anticipația CPSF 475/1991
• Mai este oare acesta un om? (în original: Se questo è un uomo), Polirom, Iași, 2004 (trad. de Doina Condrea Derer)
• Armistițiul (în original: La Tregua), Polirom, Iași, 2004 (trad. de Doina Condrea Derer)