Recea, Brașov

Recea (în maghiară Vajdarécse) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Se află la 12 km depărtare de Făgăraș.

Recea
—  sat și reședință de comună  —
Biserica Acoperământul Maicii Domnului
Recea Recea (România) Localizarea satului pe harta României
Recea Recea (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°43′52″N 24°56′34″E ({{PAGENAME}})45.73111; 24.94278
Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Recea
SIRUTA	41747
Altitudine[1]	551 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	933 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507180
Prefix telefonic	+40 x59 [2]
Prezență online
GeoNames
Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă) Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Recea, Brașov

Istoric

Recea de astăzi a rezultat prin comasarea așezărilor Vaida-Recea (în maghiară Vajdarécse, în germană Waywodretschen, în trad. „Recea Voivodală”) și Telechi-Recea (în maghiară Telekirécse), cunoscută și ca „Recea Telechiană”. Comasarea a avut loc după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Demografie

La recensământul (conscripțiunea)^[3] realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului greco-catolic de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vaida-Recea, erau recenzate 90 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Vaida-Recea anului 1733, trăiau circa 450 de români.^[4] Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați în localitate trei preoți: Rád, Luka și Jene (Radu, Luca și Ene), toți trei neuniți (adică ortodocși). La Telechi-Recea erau recenzate 69 de familii, adică vreo 345 de români. Aici auu fost recenzați trei preoți neuniți: Gligorie, Iuon și Vaszilie.^[4] Numele localităților (Vajda-Récse și respectiv Teleki-Récse), precum și al preoților erau redate cu alfabetul limbii maghiare întrucât registrele recensământului urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.^[5]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați la Vaida-Recea 670 locuitori, dintre care 652 greco-catolici, 10 baptiști, 6 ortodocși și 2 romano-catolici.^[6] La Telechi-Recea au fost înregistrați 688 locuitori, dintre care 480 greco-catolici, 200 ortodocși și 2 reformați.^[7]

Turism

Din Recea, prin satul Dejani, se poate ajunge, în circa 6-7 ore, în Curmătura Brătilei din creasta Munților Făgăraș, de unde există trasee spre Piatra Craiului și spre Iezer-Păpușa.

Personalități

• Ioan Boeriu (n. 10 octombrie 1859, Vaida-Recea - d. 1949, Sibiu), feldmareșal cezaro-crăiesc (general al armatei imperiale austro-ungare), baron, apoi, după 1918, general de corp de armată în România Mare;
• La Netotu s-a născut Ioan Gavrilă Ogoranu, conducătorul grupului de luptători anticomuniști care a acționat în Munții Făgărașului între anii 1949 - 1956 printre care și Miloșan Pandele și Liviu Receanu din Dejani. Ioan Gavrilă Ogoranu, acest veritabil erou, a decedat la începutul lunii mai 2006.
• Virgil Fulicea (1907-1979), sculptor și profesor universitar la Cluj-Napoca, s-a născut la Vaida-Recea.
• În Telechi-Recea s-a născut Aurel Vijoli, fost viceguvernator, guvernator și președinte al Băncii Naționale a României (1945-1952), adjunct al ministrului Finanțelor, ministru al Finanțelor (n. 1902- d. 1981).
• Ilarion Urs (n. 4 martie 1955), stareț al Mănăstirii Sâmbăta de Sus (2000-2015) și episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (din 2015)

Imagini