Regiunea Bihor

Regiunea Bihor a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de nord-vest a Republicii Populare Române, înființată în anul 1950, când au fost desființate județele (prin Legea nr.5/6 septembrie 1950). Ea a existat până în anul 1952, când a fost redenumită regiunea Oradea.

Regiunea Bihor în cadrul împărţirii administrative a României 1950-1952

Regiunea Bihor în cadrul împărţirii administrative a României (1953)

Istoric

Reședința regiunii a fost la Oradea, teritoriul său inițial fiind aproximativ cel al actualului județ Bihor. Regiunea Bihor era formată din raioanele Aleșd, Beiuș, Marghita, Oradea, Salonta, Săcuieni și Șimleu. În 1952 și-a schimbat numele în regiunea Oradea^[1], iar în 1956, după dizolvarea regiunii Arad, a încorporat și raioanele Criș, Gurahonț și Ineu ale acesteia. În 1960 a fost redenumită regiunea Crișana.

Vecinii regiunii Bihor

Regiunea Bihor se învecina:

• (1950 - 1956): la est cu regiunea Cluj, la sud cu regiunea Arad, la vest cu Republica Populară Ungară, iar la nord cu regiunea Baia Mare.
• (1956 - 1968): la est cu regiunea Cluj, la sud cu regiunile Banat și Hunedoara, la vest cu Republica Populară Ungară, iar la nord cu regiunea Baia Mare.

Raioanele regiunii Bihor

Regiunea Bihor cuprindea următoarele raioane:

• 1950–1956: Aleșd, Beiuș, Marghita, Oradea, Salonta, Săcuieni, Șimleu.
• 1956–1968: Aleșd, Beiuș, Criș, Gurahonț, Ineu, Marghita, Oradea, Salonta, Săcuieni, Șimleu.